Articol de Ionuţ Iordache, George Nistor - Publicat joi, 10 octombrie 2024 12:54 / Actualizat joi, 10 octombrie 2024 17:06
Istoria conflictului dintre turci și greci datează de peste 500 de ani, dar a atins punctul culminant pe 20 iulie 1974, când Turcia a invadat Insula Afroditei
Drumul României spre câștigarea grupei de Liga Națiunilor trece sâmbătă prin Cipru, o țară cu o istorie tumultoasă, care s-a aflat de-a lungul secolelor sub dominația romană, otomană sau britanică.
Pe insula cu o suprafață de 25 de ori mai mică decât cea a României trăiesc comunitățile greco-cipriote și turco-cipriote. Prima este dominantă, cu un procent de 77% din totalul populației de 570.000 de locuitori a Ciprului, în timp ce turcii reprezintă doar 18%.
Cele două comunități au avut nesfârșite conflicte pe teritoriul cipriot, fiind profund marcate de evenimentele din 20 iulie 1974.
Zonă tampon creată de ONU
În acea zi, Turcia a invadat Cipru, cu pretextul de a pune capăt unei lovituri de stat organizate de Grecia. Chiar dacă lovitura de stat a fost înăbușită rapid, trupele turce nu au mai plecat niciodată din Cipru, iar țara a fost împărțită în două.
Nordul insulei s-a declarat unilateral independent sub denumirea de Republica Turcă a Ciprului de Nord în 1983, un stat recunoscut doar de Turcia.
Între zona ocupată de turci și restul insulei, s-a creat o zonă tampon controlată de Națiunile Unite, care traversează Cipru de la est la vest.
Pe această linie de graniță sunt multe sate și orașe părăsite. Chiar și vechiul aeroport din Nicosia este acum închis și dărăpănat, imaginile de acolo fiind incredibile.
Aeroportul părăsit din Nicosia
Această graniță trece chiar prin Nicosia, care este ultima capitală divizată din lume.
Biserici vs moschee
În centrul vechi există și un punct de trecere al frontierei doar pietonal. Poți trece ușor dintr-o parte în alta, doar cu buletinul, arătat atât pe partea cipriotă, cât și pe cea turcă.
E aceeași insulă, dar atmosfera este diferită. Dacă pe partea cipriotă sunt multe cafenele, case istorice refăcute și biserici ortodoxe, cum treci în partea cealaltă dai peste un Grand Bazar second hand. Multe produse contrafăcute, moschee și magazine cu dulciuri turcești.
Dar și pe o parte și pe cealaltă, sunt multe case părăsite, în paragină. Și asta pentru că atunci când s-a trasat granița, nu s-a ținut cont de străzi, iar multe case s-au situat chiar pe această linie de graniță!
Aici nu a existat nici un zid de demarcație, așa cum a fost în Berlin. S-au folosit casele oamenilor, saci și butoaie pentru a crea granița dintre ciprioții greci și turci.
Imagini din centrul istoric al Nicosiei împărțit între turci și ciprioți
De unde a pornit conflictul turco-grec din Cipru
Invazia a fost punctul culminant al unei perioade de conflicte în istoria Ciprului. Colonie britanică începând din 1878, țara a devenit independentă în 1960.
Marea Britanie, Grecia, Turcia și liderii ciprioți au negociat intens această independență și, mai ales, situația turco-ciprioților.
Acest sistem interzicea unirea țării cu Grecia sau cu Turcia sau împărțirea insulei, dar totul s-a terminat în 1963 din cauza violențelor dintre cele două comunități.
ONU, care asigură pacea între cele două teritorii, a făcut presiune constante pentru noi tratative între RTCN și Republica Cipru, singurul stat recunoscut pe plan internațional, dar aceste nu au ajuns la niciun rezultat.
Deși este și membră a UE din 2004, Republica Cipru își exercită autoritatea doar asupra părții sudice a insulei.
Iar oamenii de pe insulă, atât cei din sud, cât și cei din nord, nu mai speră la o reconciliere. "Ne-am obișnuit să trăim așa. Părinții noștri au fost martori la multe conflicte, iar noi și copiii noștri ne-am născut în acest context. Ar trebui ca fiecare parte să facă niște compromisuri, dar așa ceva nu cred că se va întâmpla", ne-a povestit un cipriot de 32 de ani.
Anorthosis joacă „în deplasare” de 50 de ani
Din punct de vedere fotbalistic, cea mai afectată a fost cunoscuta grupare Anorthosis Famagusta (13 titluri, 11 Cupe și 6 Supercupe). Cu toate că în denumire păstrează numele orașului Famagusta, din nordul insulei, Anorthosis n-a mai jucat de 50 de ani în acest oraș care acum este părăsit.
Anorthosis s-a relocat la Larnaca, unde joacă pe stadionul GSE. Vechea arenă, „Antonis Papadopoulos” este într-o stare accentuată de degradare. O altă grupare care a avut un destin similar este Nea Salamina. A plecat de la Famagusta și a ajuns tot la Larnaca.
)
)
)
)
)
)
)
)
