Articol de Justin Gafiuc, Cristi Preda (foto) - Publicat miercuri, 04 septembrie 2024 08:30 / Actualizat miercuri, 04 septembrie 2024 12:16
România pornește din nou la drum în Liga Națiunilor, vineri seară, înfruntând Kosovo în deplasare. Gazeta a ajuns la Pristina înaintea naționalei și îți prezintă reperele unui oraș surprinzător
„Tricolorii” vor sosi pentru a doua oară în Pristina spre a întâlni trupa kosovară. Anul trecut, a ieșit un 0-0 chinuit, pe un teren îngrozitor, în preliminariile Euro 2024. Acum, naționala forțează debutul cu dreptul în noua ediție din LN avându-l pe bancă pe Mircea Lucescu, reîntors în fruntea reprezentativei după 38 de ani.
Momentul se va petrece într-o țară și un oraș al contrastelor, un colț de planetă care încă duce în spate conflictele etnice, religioase și teritoriale cu Serbia, în timp ce însă caută să se conecteze la mersul lumii bune în versiune 2024.
Gazeta a ajuns la Pristina cu o zi înaintea naționalei și îți prezintă în imagini și curiozități figura celei mai tinere capitale europene, căci Kosovo și-a declarat independența față de Serbia abia în februarie 2008.
Bill Clinton e patronul tăcut al Pristinei, alături de Statuia Libertății
În centrul capitalei kosovare tronează o curioasă statuie de 3,5 metri a fostului președinte american Bill Clinton, care face un semn de salut cu mâna stângă. Pe peretele unui bloc vechi situat în spate se întinde o pictură murală reprezentându-l tot pe fostul lider de la Casa Albă.
Explicația constă în aceea că Bill Clinton a lansat campania NATO de bombardare a Iugoslaviei în 1999, când a oprit violențele forțelor sârbe împotriva etnicilor albanezi majoritari, care militau pentru independența statului kosovar.
Estimările sunt că peste 10.000 de etnici albanezi au fost uciși în timpul represiunilor sârbe, iar peste 800.000 au trebuit să-și părăsească locuințele. Clinton a asistat personal la dezvelirea statuii, în noiembrie 2009, la un an după ce Kosovo și-a declarat independența.
Bulevardul pe care e amplasată construcția de o tonă poartă chiar numele lui Clinton. Dar el nu e singurul american care aduce în Pristina aerul de peste Ocean. Inclusiv o copie a faimoasei Statui a Libertății din New York veghează de pe un hotel din centrul Pristinei.
Biblioteca cu 99 de cupole, îmbrăcată într-o plasă metalică
Creație a arhitectului croat Andrija Mutnjaković, Biblioteca Națională din Kosovo, ridicată în 1982, a fost introdusă deseori în topul celor mai urâte clădiri din lume. Spațiul de 16.500 mp este dominat de o colecție de 99 de cupole, tot edificiul fiind îmbrăcat într-o plasă metalică, ceea ce-i oferă o imagine bizară.
Autorul a explicat că a dorit să îmbine forme bizantine și islamice, alte voci au comparat cupolele cu pălăriile tradiționale albaneze, numite plis.
În interior însă, aerul e unul deosebit: 400 de locuri pentru lectură, săli pentru colecții speciale, cataloage și cercetare, un amfiteatru și o sală de ședințe. Biblioteca găzduiește peste două milioane de titluri.
Turnul romano-catolic, magnet pentru poze de la înălțime
Aproape de centrul Pristinei a fost ridicată Catedrala romano-catolică Maica Tereza, denumită astfel în memoria călugăriței misionare de origine albaneză. Construcția a durat 10 ani (2007-2017), iar comunitatea musulmană a protestat asupra ridicării bisericii, considerată prea mare față de numărul redus de catolici din zonă.
Turnul clopotniței se numără printre cele mai înalte edificii din Pristina, iar din vârf se poate cuprinde cu privirea întreaga capitală kosovară. E unul dintre motivele pentru care catedrala atrage vizitatorii dornici să capteze imagini speciale cu telefonul sau cu aparatul foto.
Catedrala ortodoxă abandonată, incendiată, profanată
În apropiere de Biblioteca Națională se află o catedrală ortodoxă abandonată, neterminată. Construcția clădirii a început în 1992, dar totul s-a oprit în 1999, când s-a declanșat războiul din Kosovo dintre sârbii ortodocși și albanezii musulmani.
Edificiul este disputat și în prezent între Universitatea din Pristina și Biserica Ortodoxă Sârbă. Kosovarii au propus în repetate rânduri demolarea ei, iar biserica a fost deseori incendiată, profanată ori transformată în toaletă publică, fiind considerată un puternic simbol al sârbilor în inima capitalei kosovare.
Vibe european în centrul pietonal
Centrul pietonal din Pristina arată absolut superb și emană un vibe ca în orice altă capitală importantă europeană. Găsești aici o grămadă de terase, restaurante sau magazine, care sunt înțesate cu oameni până seara, târziu.
Iar turiștii caută cu precădere în meniuri oferte tradiționale locale, de la burek (patiserie cu carne, brânză, spanac), fergese (un fel de tocăniță cu carne de vițel/ficat, brânză și legume) și flija (prăjitură din clătite mici) până la lecenik (focaccia cu făină de porumb), pleskavica (hamburger cu amestec de carne și brânză), sarmale și ardei umpluți.
Autostrăzi spectaculoase prin munți
În Kosovo există în prezent circa 250 de kilometri de autostrăzi într-o țară cât dimensiunea județelor Galați și Brăila la un loc. Cea care face legătura dinspre granița cu Macedonia spre capitala Pristina e absolut spectaculoasă, iar o parte din ea străbate o zonă muntoasă, cu peisaje fascinante.
Inclusiv intrarea în Pristina oferă o perspectivă superbă asupra orașului, care poate fi cuprins cu privirea de jur-împrejur de pe înălțimile de unde mașinile coboară apoi spre oraș, într-un trafic aglomerat și gâtuit, cu nimic mai prejos decât blocajele tradiționale din București la ore de vârf.
Alte lucruri inedite despre Kosovo/Pristina:
- moneda oficială este euro, deși Kosovo nu face parte din UE, măsura a fost adoptată din 2002, când s-a renunțat la marca germană, aflată inițial la putere din 1999, după sfârșitul războiului
- faimoasa cântăreață Dua Lipa are rădăcini kosovare. Ea este născută la Londra din părinți originari din Pristina. Lipa are în palmares trei premii Grammy, iar revista Time a nominalizat-o printre cele mai influente personalități din lume în 2024
- cu o medie de vârstă de 29,1 ani, Kosovo se numără printre țările cu cea mai tânără populație din Europa. Peste 40% din locuitori au sub 25 de ani
- după războiul din 1999, mulți kosovari și-au botezat copii după numele premierului britanic de la acea vreme, Tony Blair, considerat o figură importantă în decizia NATO de a interveni împotriva violențelor sârbilor. Dar prenumele multor puști a devenit Tonibler, în speranța că aceștia vor fi la maturitate lideri precum modelul lor de peste Canalul Mânecii
)
)
)
)
)
){kind=small}
