Articol de Theodor Jumătate - Publicat duminica, 12 octombrie 2014 00:00 / Actualizat sambata, 11 octombrie 2014 23:48
Golul lui Rusescu ne-a făcut să visăm, însă relaxarea noastră stupefiantă i-a invitat pe maghiari să ne atace. Şi în final au fost ei aproape de victorie
Sîntem vecini, dar nu vecini buni, nu prieteni, n-o să ne înţelegem niciodată. Mereu o să apară ceva care să ne despartă, să ne închidă în tabere rivale, să ne facă să ne uităm urît unii la alţii. Iar fotbalul e acel ceva. Un meci cu maghiarii, orice meci cu ei, chiar şi la început de preliminarii, devine o confruntare crucială, de viaţă sau moarte, şi stadionul e locul descărcării tuturor energiilor negative dintre noi.
Click aici pentru VIDEO şi FOTO!
La sfîrşit, nu tremură decît plasa
"Afară, afară cu ungurii din ţară!", se urlă peste căştile poliţiştilor. "Ţiganii, ţiganii!", răspund violent ceilalţi. Nimic nou, eternele provocări din tribune, aceleaşi, neschimbate, care nu-i influenţează pe jucători. La sfîrşit, nu tremură decît plasele şi viaţa ori moartea nu înseamnă decît goluri. E doar fotbal. Dar ce sărbătoare facem noi dacă batem! Şi ei la fel! Pe margine, Piţi pare liniştit, ascuns sub copertina băncii de rezerve. Stă cu mîinile încrucişate la piept, privindu-şi de departe "tricolorii" cum se încălzesc. Dardai, selecţionerul adversarilor de-o vîrstă cu portarul lor, intră pe teren, vrea să le dea ultimele sfaturi jucătorilor. Are pieptul bombat şi calcă apăsat, trufaş, ca să-l vedem, să ne sperie cu siguranţa lui.
Se trage ca la Revoluţie
Tribunele iau foc, petardele explodează, parcă se trage la Revoluţie, ultraşii se lovesc dement în peluză şi meciul începe. Se întrerupe după două minute din cauza fumigenelor aterizate în careul lui Kiraly, goalkeeperul cu aceiaşi pantaloni de trening gri. "Pe ei, pe ei, pe mama lor!", tună stadionul, nu Iris, şi îi copleşim. Raţ e în careu, îl vede nemarcat pe Rusescu în gura porţii, centrează pentru 1-0, dar Juhasz salvează disperat, în tackling. Goian era deja întins în iarbă, accidentat, la mijlocul terenului. Meciul lui s-a terminat. Intră "sfîntul" Gardoş.
Maghiarii văd pericolul şi se strîng în jumătatea lor. Nu atacă decît cu pase lungi, Szalai e un pivot care încearcă să devieze pentru rapidul Dzsudzsak sau pentru Stieber. În rest, nu fac decît să se apere, să aştepte şansa unei contre sau a unei lovituri libere. Atît.
Ultima pasă se pierde
Noi îi presăm, accelerăm, căutăm fisura. O găsim, de două ori. Chipciu e liber, Maxim rămîne şi el singur în careu mai tîrziu, dar ultima pasă nu e inspirată. Sînmărtean? Îl aşteptăm de ani de zile la "naţională". Unde e? Uite-l! Tocmai i-a dat cap în cap pe Korcsmar şi pe Kadar, uluiţi de subtilitatea românului. Însă nu finalizăm. Nu încă.
Nu e Szalai, e Rusescu!
Ungurii se trezesc. Mai au o fază fixă din neant. Centrează Dzsudzsak, cap Szalai şi ziariştii budapestani sar şi ţipă în culmea fericirii la masa presei. Staţi, staţi, staţi! Ofsaid la Szalai, v-aţi bucurat prea devreme. Nu se termină repriza şi ne bucurăm noi. Şi e gol pe bune, nu vă supăraţi. Pentru că Raţ, căpitanul, mai face un sprint la a 99-a selecţie, balonul înapoi, în careu, Chipciu îl lasă să treacă, inteligent, trăgînd şi fundaşul după el, iar Rusescu e acolo. Şut de mare atacant, tare, plasat, sub bară! 1-0 chiar înainte de pauză.
De ce ne retragem?
Se reia jocul şi mingea e tot la noi. Dar atenţie cînd o pierdem! Albii sînt iuţi pe contraatac. Noroc că Pintilii şi-a păstrat arta deposedării şi în deşert. Blochează! Am scăpat.
Acum noi ne retragem. De ce? E prea devreme, mai e o jumătate de oră! Şi golul lui Rusescu nu e valabil, a fost ofsaid, e rîndul nostru să sărim de pe scaune într-o clipă de fericire iluzorie. Nu e 2-0, iar maghiarii vin peste noi cu toată trupa, din ce în ce mai aproape de careu. Îşi calibrează pasele, nu mai trimit avioane.
Racheta lui Dzsudzsak
Iarăşi au lovitură liberă. Dzsudzsak, pericol mare. Dintr-o dată se face linişte. Plasa noastră tremură. E 1-1. 2.500 de fani unguri erup în această mare de tăcere. Ai noştri au picioarele legate. Nu le mai iese nimic. Ne temem de ce e mai rău. Nikolici îl păcăleşte pe Chiricheş şi trage la o palmă de bară. Putea fi 1-2. Nu se mai aude decît «Ria, ria, H ungaria». Aşa se termină. În fluierăturile noastre şi în îmbrăţişările lor. Ce-am mai scăpat!
După meci, nu putem decît să-i admirăm pe jucătorii unguri cum stau nemişcaţi în faţa galeriei lor. Care cîntă fericită. Pentru ei, 1-1 e un rezultat mare.
GRUPA F
1. Irlanda de Nord 4-1 6p
2. Finlanda 4-2 4p
3. România 2-1 4p
4. Grecia 1-2 1p
5. Ungaria 2-3 1p
6. Feroe 1-5 0p
Etapa următoare (marţi, 21:45): Finlanda - România, Grecia - Irlanda de Nord, Feroe - Ungaria
Gol anulat corect
Rusescu a bifat "dubla" după o lovitură de cap din şase metri cu 20 de minute înainte de final, însă golul a fost anulat pentru o poziţie de ofsaid a atacantului stelist. "Tricolorii" nu au sesizat steagul ridicat de arbitrul asistent şi au celebrat prea devreme reuşita în faţa suporterilor. Şi ungurii au avut, în prima repriză, un gol anulat marcat de Juhasz (38).
68% posesie!
România i-a subordonat complet pe maghiari în prima repriză. "Tricolorii" au avut o posesie incredibilă a balonului, 68%, faţă de doar 32% în dreptul ungurilor. În plus, maghiarii nu au trimis nici măcar un şut spre sau pe poartă, golul marcat de Juhasz fiind anulat pe motiv de ofsaid. Şi doar 57 din pasele oaspeţilor au fost reuşite!
Goe, accidentat
În minutul 5, Victor Piţurcă a fost nevoit să facă primă înlocuire. Dorin Goian, titularizat după o serie de meciuri bune făcute pentru Asteras Tripolis, s-a accidentat în debut, resimţind dureri la coapsă. A fost înlocuit de Gardoş, rămas pe bancă fiindcă e rezervă la Southampton. Goian avusese probleme şi înaintea partidei cu Grecia, cînd Piţi l-a chemat în locul său pe Mitrea (Viitorul).
Varga trebuia eliminat
În minutul 58, Jozsef Varga l-a faultat din spate pe Chipciu, arbitrul acordînd fault. Nu şi cartonaş galben! Dacă Varga ar fi fost avertizat, fundaşul dreapta era automat eliminat, fiindcă tocmai primise un "galben" pentru un alt fault, la Hoban.
)
)
)
)
)
)
)
