Articol de Adrian Florea, Liviu Manolache - Publicat vineri, 04 martie 2022 08:43 / Actualizat vineri, 04 martie 2022 09:19
În seara zilei de 4 martie 1977, la orele 21, 22 de minute și 23 de secunde, România a fost zguduită de cel mai puternic cutremur de pământ postbelic. Timp de 55 de secunde, undele seismice au făcut ravagii în special în zona Munteniei și a Moldovei, Bucureștiul având cel mai mult de suferit.
Iată, în cifre, câteva detalii despre cutremurul care a avut epicentrul în zona Vrancei:
- magnitudinea a fost de 7,2 grade pe scara Richter;
- specialiștii au apreciat că energia distructivă eliberată a fost echivalentă cu 10 bombe atomice de tipul celei cu care americanii cu bombardat Hiroshima, în 6 martie 1945;
- a provocat 1.570 de victime omenești, dintre care 1.391 doar în Capitală;
- 11.321 de persoane au fost rănite, dintre care 2.386 au necesitat internare în unități spitalicești;
- printre victimele celebre, actorul Toma Caragiu (la vârsta de 51 de ani), cântăreața Doina Badea (37 de ani, a murit alături de soț și de cei doi copii), regizorul Alexandru Bocăneț (33 de ani, era la Caragiu acasă), scriitorul Alexandru Ivasiuc (43 de ani);
- peste 35.000 de locuințe s-au prăbușit, plus aproximativ 700 de fabrici afectate;
- au existat mai multe replici, cea mai puternică înregistrându-se pe 5 martie, la ora 2:00, de 4,9 grade Richter;
- unde de șoc s-a resimțit inclusiv în URSS, la Moscova și la Leningrad (St. Petersburg);
- au existat morți și la sud de Dunăre, în orașul bulgar Șviștov, unde mai mult de 100 de oameni au decedat în urma prăbușirii a trei blocuri;
- pagubele însumate au depășit 2 miliarde de dolari.
A murit când salva vieți
Și sportul a pierdut un suflet în acea noapte teribilă. Nu în cutremurul propriu-zis, ci câteva ore mai târziu. Numele celui dispărut? Tudor Stavru, care în acel moment avea 38 de ani.
În tinerețe, făcuse kaiac-canoe la Dinamo și obținuse destule performanțe. Mai târziu, devenise cascador profesionist și jucase în 22 de filme, cele mai multe regizate de Sergiu Nicolaescu. Cele mai cunoscute, „Mihai Viteazul”, „Dacii”, „Cu mâinile curate”, „Ultimul cartuș”, „Un comisar acuză”.
În noaptea de 4 martie '77, a fost printre primii care s-au aventurat să scoată răniți dintre dărâmături. Se dusese la blocul Nestor, din centru, printre cele mai ruinate.
A urcat la etajul 8, unde un apartament părea să nu fi fost foarte tare avariat. Credea că înăuntru ar mai putea exista supraviețuitori. Când să treacă dintr-o cameră într-alta, peretele dintre ele a cedat, iar Tudor a căzut în gol de la aproape 25 de metri! A murit o oră mai târziu, la spital.
Stavru a fost înmormântat ca un erou, în Cernavoda natală. Printre cei care au purtat sicriul pe umeri s-a numărat și Sergiu Nicolaescu.
Ceaușescu era în Nigeria
Altfel, nenorocirea abătută asupra țării a întrerupt orice activitate sportivă timp de 10 zile. Divizia A la fotbal, de exemplu, trebuia să se reia chiar în acel weekend, 5-6 martie, dar totul a luat o pauză.
Întors de urgență din Nigeria, unde efectua o vizită de lucru, Nicolae Ceaușescu a instituit imediat stare de necesitate. Mai mulți sportivi de la cluburile bucureștene au ajutat efectiv la căutarea supraviețuitorilor printre ruine sau au dat o mână de ajutor celor rămași fără adăpost.
În numărul din 8 martie, sub titlul „Noaptea albă a multor dinamoviști”, cotidianul „Sportul” elogia devotamentul câtorva rugbyști, voleibaliști, boxeri, cicliști și baschetbaliști din Ștefan cel Mare, care au ajutat victimele seismului. De altfel, pe stadionul Dinamo se și instalaseră mai multe corturi sanitare.
Miracolul cu benzina din rezervor
Iată un pasaj din respectivul articol: „Am avut prilejul să stăm de vorbă cu baschetbalistul internațional Radu Diaconescu, care, în cuvinte simple, sugerează starea de spirit a oamenilor copleșiți, dar nu învinși de proporțiile cataclismului: «Am ieșit în stradă la puține minute după ce m-am convins că pământul s-a mai liniștit.
Am fost oprit de un bărbat în vârstă, care m-a rugat să-l duc cu mașina în centrul Capitalei. L-am dus. Am făcut, de altfel, mai multe transporturi spre zonele centrale. Apoi, văzând tragicul spectacol din centrul orașului, am intrat, aș spune, în transă. Oamenii veneau în fața mașinii, rugându-mă să-i duc într-un loc sau altul. Am deschis larg portierele. Am avut și răniți.
Cred că au fost momente când în mașină aveam și 8 persoane! N-aș putea să spun că a fost vorba de dăruire. Pur și simplu, mă simțeam obligat să mă mișc. Era cu neputință să accepți ideea că poți sta cu mâinile încrucișate. Am făcut curse până la orele 4 și jumătate dimineața. Mă obseda un singur gând. Nu care cumva să rămân fără benzină, știind că aveam foarte puțină în rezervor. Și totuși, benzina a ținut. Cred că a fost un miracol»”.
Pentru a ajuta victimele cutremurului, FRF a decis să organizeze, pe 13 martie, câteva zeci de meciuri de pregătire în întreaga țară, iar banii strânși din bilete au fost virați în „Contul 1977”, special creat. Oamenii au răspuns entuziast și au venit în număr foarte mare pe stadioane.
Stadioane luate cu asalt
De exemplu, la amicalul FC Argeș - Progresul 1-0 au asistat peste 15.000 de spectatori, iar la FCM Galați - CSU Galați 0-1 au fost circa 10.000! Lumea venea să ajute, nu neapărat atrasă de afișul partidei.
Încurajată de succesul acțiunii, Federația a extins hotărârea și la primele 3 etape din retur. De ce 3? Pentru că runda cu numărul 20 (pe atunci erau 18 echipe în „A”) programa marele derby Steaua - Dinamo, primele două clasate în acel moment. Cum tot în acea etapă se juca și Progresul - Sportul, s-a pus de un „cuplaj" pe fostul „23 August", iar în tribune au fost 70.000 de suporteri!
S-au adunat astfel multe milioane de lei, o sumă considerabilă ținând cont că salariul mediu în România anului 1977 era de 1.200 de lei.
Top 3 cele mai mari cutremure în România
8,2 grade Richter, pe 26 octombrie 1802
7,5 grade Richter, pe 23 ianuarie 1838
7,4 grade Richter, pe 10 noiembrie 1940
9,5grade pe scara Richter a fost cel mai puternic cutremur din istorie. S-a întâmplat pe 22 mai 1960, în Chile. A durat 10 minute. Au murit 1.600 de oameni
50.000de cutremure ar avea loc în fiecare zi în lume. Doar în Japonia se produc, în medie, 13 seisme zilnic
650.000de victime a făcut cel mai devastator seism. S-a întâmplat pe 28 iulie 1976, în nord-estul Chinei. Ulterior, guvernul chinez a anunțat că numărul celor decedați ar fi, de fapt, de 250.000
CITEŞTE ŞI ALTE EPISOADE RETRO GSP:
)
)
)
)
)
)
)
)
)
