FOTO Oaza de liniște de la marginea infernului » Orașul în care antrenează Ilie Stan a fost ocolit de conflicte

40 de milioane de kurzi se estimează că sînt în lume, cei mai mulți trăind în Turcia, Irak, Iran și Siria. Singura țară în care aceștia au reușit să-și cîștige autonomia este Irak, profitînd de instabilitatea politică instaurată după plecarea americanilor din țară. Autonomia este recunoscută de Constituția irakiană din 2005 și a venit după 35 de ani de conflicte sîngeroase între kurzi și irakieni.

Punctul culminant al acestor conflicte a avut loc între 1986 și 1989, cînd Saddam Hussein a distrus peste 4.500 de sate kurde și a masacrat între 50.000 și 100.000 de civili. Peste 250 de localități au fost expuse atacurilor cu arme chimice, iar 1.754 de școli, 270 de spitale, 2.450 de moschei și 27 de biserici au fost distruse.

6.000.000de kurzi locuiesc în această regiune, aproape 20% din totalul populației Irakului

Chiar dacă la un moment dat s-a pus problema unui referendum pentru independența regiunii, acest lucru nu s-a mai întîmplat o dată cu extinderea ISIS, Kurdistanul şi Irakul hotărînd să lupte împreună împotriva celei mai temute organizații teroriste din lume.

Clădiri în paragină, mașini de lux

Avînd doi vecini nu tocmai prieteni, Turcia și Iran, și doi vecini devastați de războiul contra ISIS, Siria şi Irak, Kurdistanul este cea mai liniștită și mai dezvoltată regiune din Irak. Stabilitatea economică și administrativă a atras multe investiții străine, în principal în domeniul petrolier. Peste 20.000 de irakieni au ales să se mute în Kurdistan pentru a munci, fiind atrași de veniturile mai mari.

Această dezvoltare economică se vede în Zakho doar în prețurile mari și în mașinile care circulă în oraș. La o primă vedere, orașul în care Ilie Stan antrenează nu arată prea multă prosperitate. Clădirile sînt fie dărăpănate, fie neterminate. Singura construcție notabilă este noul stadion al echipei de fotbal, dar și aici mai sînt multe lucruri de pus la punct.

Benzina costă 2 lei

Am ajuns în Zakho în jurul orei 3 după-amiaza, iar primul drum l-am făcut chiar la stadion. Deși de la depărtare arată foarte bine, cu cît te apropii îți dai seama că în Irak lucrurile stau cam ca în România. Inaugurat în iunie 2015, stadionul nu are suficiente parcări, încă se lucrează la sistemul de alimentare cu apă, gazonul abia a fost schimbat din cauza proastei gestionări, iar interiorul lasă mult de dorit.

De aici am plecat cu un taxi la hotelul Nobel, locul în care este cazat Ilie Stan împreună cu staff-ul său. Deși drumul nu este prea lung, am făcut în jur de o oră din cauza traficului infernal. Jumătate din mașinile de pe străzi sînt SUV-uri, iar cealaltă jumătate berline japoneze. Consumul este probabil ultimul criteriu după care irakienii își aleg mașina, avînd în vedere că un litru de benzină costă doar 2 lei.

Pentru că nu aveam dinari irakieni, l-am rugat pe șofer să ne ducă la o casă de schimb valutar. A oprit pe o stradă unde mai mulți bărbați aveau niște cutii pline cu bancnote și taximetristul ne-a spus să schimbăm banii la ei. O fi legal?, ne-am întrebat, dar prezența unui polițist în apropiere ne-a dat încredere, așa că pe 250 de lire turcești am luat 120.000 de dinari irakieni. Fără chitanță sau altă dovadă. De fapt, în cele 3 zile petrecute în Zakho, nu am primit niciodată chitanță, afacerile cu case de marcat fiind probabil falimentare.

Fără fotografii

După ce ne-am cazat, am ieșit să mîncăm. Aici am avut o altă experiență tipică pentru lumea arabă. Am comandat prin semne o porție de carne de vită cu salată de sfeclă, iar la masă ne-au fost aduse 15 farfurii cu diferite mîncăruri. Printre acestea nu se găsea și salata mea de sfeclă!

În plus, după ce am terminat porția de ciorbă cu fasole, ospătarul a venit cu alte două boluri pline de ciorbă! Nu am reușit să mîncăm nici măcar jumătate din tot ce ni s-a adus și am plătit cam 90 de lei pentru toată masa.

Orașul pare unul sigur, chiar dacă nu sînt prea mulți polițiști pe stradă, în afara celor care dirijau circulația. Dar probabil printre civilii sînt și mulți poliţiști sub acoperire, așa cum am descoperit a doua zi, cînd un bărbat ne-a legitimat și ne-a întrebat de ce facem poze pe străzi.

Lîngă el a venit imediat un alt bărbat cu un pistol, dar totul s-a lămurit cînd le-am explicat că sîntem jurnaliști și am venit să facem un reportaj cu Ilie Stan, antrenorul de la Zakho FC. Am lămurit situația, dar am preferat să nu mai facem vreo fotografie după acest eveniment.

Orașul-bazar

Străzile sînt pline de tarabe, magazine și frizerii. Dacă în România te lovești de bănci, farmacii și case de pariuri, în Zakho găsești o frizerie din 500 în 500 de metri.

Prețurile sînt mai mari ca în țara noastră. Un litru de lapte costă cam 6 lei, o Cola la 0,5 litri este 3 lei, o bere este 8 lei, iar pe o periuță de dinți am dat 15 lei! Nici fructele nu sînt ieftine: un kilogram de mere costă 7 lei, bananele 5 lei, iar portocalele 6 lei.

Singurele produse pe care le-am găsit mai ieftine ca în România au fost țigările, care sînt însă de 3 tipuri: făcute în Kurdistan, în Europa și în Turcia. Toate au același ambalaj, doar prețul diferă și, probabil, calitatea: primele costă 8 lei, cele europene 10 lei, iar ultimele sînt cele mai scumpe, 12 lei.

Am întîlnit și două magazine cum erau shopurile pe vremea lui Ceaușescu. Prețurile erau în dolari americani și erau exagerat de mari. O cămașă costa 200 de dolari, niște pantaloni 250, iar un sacou 350. În ciuda prețurilor uriașe, magazinele aveau clienți de fiecare dată cînd treceam pe lîngă ele.

Zakho nu e, cu siguranță, un oraș de vizitat. Nu ai prea multe lucruri de făcut, are un trafic infernal și e plin de clădiri urîte. Și, în plus, poți rămîne fără curent în orice moment, acest lucru întîmplîndu-se de 4 ori cît am stat aici.

2.500de lei este salariul mediu în Zakho, conform numbeo.com

500.000de oameni se estimează că locuiesc în Zakho

Irakul a fost mai bombardat ca Siria

Începînd de pe 8 august 2014, coaliția formată în jurul SUA împotriva ISIS a lansat peste 5.500 de rachete aeriene în Irak, față de cele 2.800 asupra zonelor din Siria. Cele mai multe bombardamente au avut loc în jurul localității Mosul, oraș aflat la 100 de kilometri de Zakho.

Mosul este controlat de ISIS și este un punct strategic în zonă datorită cîmpurilor petrolifere și a barajului cu același nume, cel mai mare din Irak.

ISIS-ul nu are interes să ocupe Zakho

Statul Islamic a ocupat multe zone din Irak și Siria, dar nu și din Kurdistan. Zakho are un statut special. Aici se presupune că ISIS își vinde petrolul la un preț foarte mic, iar mafia din oraș îl transportă mai departe prin vama Ibrahim Khalil. În cazul în care teroriștii ar ataca Zakho, cel mai probabil punctul de trecere ar fi închis, iar ISIS ar pierde o sursă importantă de venit.