Articol de Viorel Tudorache - Publicat duminica, 08 octombrie 2023 14:44 / Actualizat duminica, 08 octombrie 2023 15:44
Războiul din Israel, declanșat sâmbătă de organizația paramilitară palestiniană Hamas, i-a bulversat nu doar pe fotbaliștii români care joacă la echipe din Țara Sfântă, ci și pe cei care au activat în Ligat ha'Al.
Ovidiu Hoban (40 de ani) este unul dintre fotbaliștii români care au scris istorie în campionatul din Israel. Mijlocașul a jucat trei sezoane la Hapoel Beer Sheva, între 2014-2017, și a cucerit trei trofee: două titluri și o Supercupă a Israelului.
Hoban a locuit cu familia în Israel și spune că sunetul sirenelor fac parte din viața cotidiană a locuitorilor din Țara Sfântă. Fostul tricolor s-a transferat la Beer Sheva în septembrie 2014, de la Petrolul, la o lună după ce s-a încheiat războiul din Gaza.
„Am trecut și eu prin momente de panică, dar nu la nivelul care se întâmplă acum. Din păcate, acolo e zonă de conflict. E regretabil ce se întâmplă”.
Hoban s-a adaptat la viața din Israel: „Fiecare casă este dotată cu un buncăr, iar când încep sirenele să sune ai 45 de secunde să te adăpostești în buncăr. Peste tot sunt buncăre și la stadioane.
N-am prins nicio alarmă în timpul antrenamentelor sau la meciuri. Dar oamenii sunt instruiți cum să reacționeze în caz de alarme. Copiii mei au fost la grădință și la școală în Be'er Sheva.
Când ești acolo nu simți presiunea. De obicei, e liniște. De sâmbătă însă este o situație mai ciudată".
Bogdan Apostu, despre perioada trăită în Israel: „Buncărele sunt construite din oțel. Nu se dărâmă, chiar dacă blocurile se prăbușesc”
Fostul atacant Bogdan Apostu (41 de ani) a jucat la Ihud Bnei Sakhnin, în 2008 și 2009, club la care este legitimat în prezent Adrian Păun.
„Pentru mine Israel este ca și a doua mea casă. M-am simțit foarte bine acolo, chiar dacă am jucat acolo după ce se încheiase războiul din 2006.
Bnei Sakhnin era singura echipă de arabi din campionatul Israelului. Cunosc foarte bine luptele lor, între Palestina și Israel.
Paradoxal, am rămas cu foarte mulți prieteni, atât arabi, cât și evrei. E regretabil ce se întâmplă acum. Îmi doresc din suflet ca acest război să se încheie", a declarat actualul agent FIFA .
Bogdan Apostu: „În Israel am locuit într-un bloc pe care erau urme de gloanțe”
Apostu spune că a locuit într-un bloc ciuruit de gloanțe, dar cu toate astea nu s-a simțit în pericol.
„Viața este extraordinară în Israel. Oamenii sunt foarte primitori. N-am simțit niciun pericol când am fost acolo, deși erau urme de gloanțe în blocul în care am locuit, în urma războiului. Era undeva aproape de Haifa.
Securitatea era extrem de avansată, pază armată la intrarea în orice mall. Te simțeai în siguranță. Militari înarmați pe străzi e o normalitate.
Alarmele mai sunau, dar pentru exerciții. La început era puțin inspăimântător. O singură dată a explodat o mașină capcană la Ierusalim, când au murit oameni. Cât am jucat în Israel n-am văzut nicio rachetă. Când am ajuns la echipă mi-au spus când sună alarma să ne adăpostim în buncăr".
Toate blocurile sunt prevăzute cu buncăre blindate, fiecare apartament are unul, dar care este folosit ca și cameră normală de locuit. Nu mai sunt doar la subsol. Buncărele sunt construite pe o coloană de oțel, care nu se dărâmă, chiar dacă restul blocului se prăbușește.
- Bogdan Apostu, fost fotbalist la Bnei Sakhnin
Fotbaliști israelieni luați la război
În timpul războiului dintre Israel și Liban din 2006, unii fotbaliști locali au fost recrutați în armată.
„Echipele au jucat câteva etape fără aceștia. N-am știut unde sunt. Nu se comunică așa ceva. Israelienii sunt obișnuiți cu alarme, face parte din cotidian. Bărbații fac armata trei ani, iar femeile doi ani.
Israelienii știu ce au de făcut în cazuri de alarmă. Acum i-au prins nepregătiți. Multe cadre militare au primit liber în perioada asta. A fost Sabatul şi ultima zi a sărbătorii de Sukot, foarte importantă în tradiţia ebraică”, a explicat un român care activat în fotbalul din Israel.
Citește și alte articole:
Jucătorii străini au început să părăsească Israelul: „Nu mă întrebați de fotbal. E război!”