Articol de Viorel Tudorache - Publicat vineri, 22 aprilie 2022 10:45 / Actualizat vineri, 22 aprilie 2022 17:42
SERIAL GSP: CÂT COSTĂ SĂ FACI SPORT. Gazeta Sporturilor publică azi episodul 2, după cel dedicat „sportului-rege”, din serialul despre costurile practicării sportului în România, la nivel de copii și juniori. Azi, e rândul înotului.
- Adunăm informații și povești din dialogurile sincere cu părinți, copii, antrenori, oameni din sistem pentru a aduce în prim-plan nu doar costurile financiare, ci și investițiile de timp, energie și emoțieâ
- Ce provocări apar la început de carieră, de ce probleme se lovesc copiii, cum se descurcă părinții, cine și cât plătește, care e rata de succes?
- Noul serial GSP „Cât costă să faci sport” a pornit la drum cu fotbalul, cel mai practicat sport din țară, acum vorbim despre înot.
Înotul este sportul la care părinții apelează cel mai frecvent atunci când se gândesc să le asigure copiilor încă de la vârste foarte fragede o activitate care să fie în același timp plăcută, utilă și cu multe beneficii pentru sănătate.
La fel a început și povestea fenomenului David Popovici, dus de părinți la înot încă de la 4 ani, după ce a fost diagnosticat cu scolioză de medicul pediatru.
Iar cel poreclit de străini „Racheta din România” a transformat problema medicală în vocație. Robert Glință, celălalt mare campion român al momentului, care inspiră actualele generații de copii, are o altă poveste. El a ajuns la înot din dorința părinților de a sta liniștiți în vacanțele la mare, știind că fiul lor se descurcă bine în ape mai mari decât el.
Cât costă la început să faci înot: câteva sute de lei lunar
Cât îi costă însă pe părinți această liniște? La început, înotul este un sport care necesită o investiție suportabilă din partea părinților. Un abonament lunar mediu costă 350-500 de lei, la care se mai adaugă în jur de 300 de lei echipamentul strict necesar.
„Taxa de inițiere poate începe de la 60 de lei o ședință, dar mai convenabil e un abonament pentru 8 ședințe pe lună la 350 lei sau 12 ședinte pe lună la 450 lei, făcute în grup. Taxele se dublează însă pentru cei care vor antrenor personal”, spune părintele unui copil care ia cursuri de inițiere la un club privat din București.
Cât costă echipamentul la înot
Pe lângă abonament, mai trebuie cumpărate costum de baie, cască de înot, papuci și prosop.
„Găsești ochelari și cu 10 lei, dar unii calitativi sar spre 100, un slip normal costă 80 de lei, casca variază între 5 lei, calitate slabă, și 40 de lei, una bună, papucii 70 de lei, prosop tot 70 de lei. Te duci între 250 de lei și 400, în funcție de calitate. Vorbim despre materiale pentru inițiere”, a calculat un alt părinte.
Doar o joacă până la 5 ani De la ce vârstă se poate vorbi de înot de performanță? „Selecția primară e bine să înceapă de la 6-7 ani”, precizează antrenorul federal Silviu Anastase.
Potrivit acestuia, până la 5 ani totul este o joacă, o adaptare a copilului cu mediul. De la 6-7 ani, apar cu adevărat provocările, sacrificiile. Atât pentru copii, cât și pentru părinți. „Mi-am dus cei doi băieți la înot de la vârsta de 5 ani și jumătate.
După ce au învățat să înoate, în câteva luni, antrenorul m-a întrebat dacă vreau să-i las la grupa de performanță. Am fost de acord, mai ales că și lor le-a plăcut. Am trecut la un program cu 5 antrenamente pe săptămână, iar taxa lunară a crescut la 450-500 de lei pentru fiecare copil”, a explicat tatăl unor cadeți din Ploiești.
Drumul spre performanță în înot, peste 12.000 lei/an
Cei care prind gustul și demonstrează abilități pot face saltul la grupele de performanță. Pentru asta e nevoie atât de talentul copiilor, cât și de buzunarul părinților, deoarece cheltuielile cresc exponențial cu suplimentarea numărului de antrenamente ale copilului, participarea la tot mai multe concursuri, apariția cantonamentelor, precum și nevoia de accesorii de antrenament și de competiții.
Un calcul estimativ făcut după consultarea mai multor părinți arată că ar fi nevoie de circa 12.600 lei pe an, adică în jur de 1.000 de lei lunar, pentru susținerea activității unui copil care aspiră la statul de performer.
„Cel mai mult este cotizația pentru antrenamente, măcar 500 lei/lună, în care intră 5 antrenamente pe săptămână. Între 5.400-6.000 de lei. Apoi, mai cheltuim cam 1.000 de lei pe an pentru echipament.
O pereche de ochelari buni e 200 de lei, trebuie măcar două pe an, fiindcă se rup. Slipi de antrenament, două perechi pe an, de câte 70-100 de lei, plus un slip de concurs, 300 de lei. Mai sunt 4-5 căști de câte 50 de lei, papuci, 70 de lei, prosop, 70 de lei, șort, tricou. Automat, cresc și costurile cu echipamentul”.
Costuri anuale cu un copil avansat
- abonament antrenament: 5.400 lei (450 leix12 luni)
- echipament: 1.200 lei/an
- concursuri: 2.400 lei (200 leix12)
- cantonamente 3.200 lei (1.600 leix2)
- viza medicală: 400 lei (200 leix2)
- TOTAL: 12.600 lei
Echipament:
- papuci: 70 lei (1 pereche/an)
- slip antrenament: 140 lei (70 leix2 buc/an)
- slip concurs: 300 lei (1 buc/an)
- cască: 120 lei (30 leix4 buc/an)
- ochelari 300 lei (150x2 perechi/an)
- prosop 70 lei - rucsac 200 lei
Eu le spun copiilor că partea cea mai grea nu este concursul. Concursul este o bucurie. Partea grea este pregătirea, când intervin dureri, probleme și trebuie să tragă de ei și să nu se lase.
- Carmen Bunaciu, antrenoare
Din păcate, înotul a devenit un sport costisitor. Pentru a se putea dezvolta și a putea percepe niște abonamente decente, cluburile ar trebui subvenționate de stat. În prezent, închirierea unui culoar poate ajunge și la 200 de lei/oră. E mult.
- Silviu Anastase, antrenor federal
Comparație cu fotbalul
Primul episod din serialul Gazetei „Cât costă să faci sport” a fost dedicat fotbalului. Iar concluzia a fost că practicarea sportului-rege de către copii îi costă pe părinți în jur de 7.000 de lei pe an, adică în jur de 600 lei pe lună. Cum sunt împărțite cheltuielile?
- cotizații lunare 200-300 lei/lună
- echipament 900-1.200 lei/an
- taxe turnee 500-1.000 lei/echipă
- cantonamente 700-1.200 lei/săptămână
Pentru pitici e mai scump
Pentru copii cu vârste foarte mici, cuprinse între 3 luni și 3 ani, abonamentele cresc simțitor. „Cu cei mici se lucrează mai greu, trebuie să le aloci mult mai mult timp, e greu să le captezi atenția și își pierd rapid răbdarea. Și responsabilitatea e mult mai mare”, explică unul dintre antrenorii de la grupele mici.
Așa se face că o singură ședință de 50 de minute ajunge să coste și 150 de lei, însă părinții pot obține un preț mai bun dacă optează pentru un abonament de 12 ședințe/lună la 1.200 de lei.
Camelia Potec: „Dacă părinții nu exagerează, costurile sunt suportabile”
Președinta Federației de Natație, Camelia Potec, spune că înotul la nivel de copii și juniori poate fi practicat și cu sume rezonabile.
Camelia Potec, 40 de ani, explică cum poate fi practicat înotul și de copiii ai căror părinți au venituri normale: „Copiii și-ar dori echipament de Jocurile Olimpice, cum văd la televizor, unde un costum costă spre 500 de euro, dar există și costume de 50-100 de lei.
Lucrurile trebuie făcute cu măsură. Costul de echipament și competiție, dacă e organizat cum trebuie pe axa părinte-antrenor-club, ajunge la un nivel ce poate fi susținut de părinți cu câștiguri medii.
Dacă ne dorim însă cu orice preț să mergem la competiții în fiecare lună doar pentru a aduna medalii, atunci poate deveni foarte costisitor. Și taxele de înscriere sunt mari.
Părinților le e foarte greu să susțină deplasări, cazare, transport, masă, dar și echipamentul de competiție. Eu consider că, pentru categoriile de vârste mici, trei competiții pe an sunt suficiente: Campionatul Național, un campionat regional și încă o competiție privată de verificare”, crede campioana olimpică de la Atena 2004.
Antrenorul federal Silviu Anastase nuanțează: „Părinții sunt parte integrată în ceea ce înseamnă sportul de performanță în momentul de față. Ei fac parte din echipă. Părinții trebuie să înțeleagă fenomenul, să li se explice ce înseamnă parcursul anevoios începând de la selecția primară până la înalta performanță.
Să fie tratați corect, să li se prezinte periodic calitățile și perspectivele copilului. Real. Să nu se ajungă în situația de a fi considerat un eșec faptul că un copil nu devine campion național”.
„E foarte important ca părinții să nu pună presiune”
Fosta mare campioană Carmen Bunaciu (60 de ani), în prezent antrenoare la un club privat din București, spune că, pentru a progresa, copiii trebuie să aibă multă răbdare, curaj și să le placă înotul. „Nu poți să te duci în fiecare zi la antrenament dacă nu îți place.
Cei mai mulți fac un antrenament înaintea cursurilor școlare de dimineață. Undeva la 5:30, cel târziu 6:00, sunt în apă. Dezvoltarea copilului depinde în mare măsură de club și de antrenor. Nu se poate fără un antrenor dedicat. Acum sunt și foarte multe cluburi particulare, care fac o treabă foarte bună”, susține Carmen Bunaciu.
Formarea unui înotător este un proces de durată, iar uneori este influențată de presiunea părinților. „Toți copiii muncesc, se străduiesc, dar trebuie să înțelegem că puțini, foarte puțini reușesc să facă pasul spre marea performanță. Există și situații când părinții pun presiune.
Dacă există o bună colaborare club-antrenor-părinți, atunci lucrurile sunt mai ușoare. Dacă nu, mai asistăm și la schimbări de antrenori, de cluburi. Susținerea părinților nu e doar morală, e și financiară, dar asta nu înseamnă că aceștia pot spune cum trebuie să fie făcute antrenamentele! Este un sport individual, dar în care se muncește în echipă”, a adăugat Bunaciu.
Saltul la loturi de juniori, de la 14-15 ani
Care sunt etapele pe care le parcurge un înotător? Campionatele Naționale încep de la vârsta de 10 ani. „De la 10 ani la 13 ani, începem să monitorizăm copiii talentați. Așa cum s-a întâmplat și cu David Popovici, începem să vorbim cu ei, să-i urmărim pe parte de pregătire, ce fac, cu cine fac, și să le ținem sub observație progresul un an, doi sau trei”, explică șefa federației, Camelia Potec.
Loturile naționale de juniori încep să se formeze în jurul vârstei de 14 ani la fete și 15 ani la băieți. „Atunci apar și primele competiții internaționale de obiectiv, sub tutela FRN și a COSR. Elementele valoroase sunt selecționate în baza rezultatelor de la Campionatele Naționale. Acolo pot fi văzute și excepțiile, fenomenele să le spunem.
Un copil precum David Popovici s-a văzut de la 13 ani că va fi cineva. De asemenea, contează și nivelului tehnic acumulat, măestria și ușurința cu care înoată, nivelul mental de abordare a concursului. Sunt sportivi foarte buni în antrenament, dar foarte slabi în competiție”, a explicat antrenorul federal Silviu Anastase.
De ce se pierd mulți pe drumul spre marea performanță? Explică fosta mare campioană, Camelia Potec: „Sunt unii părinți protectori, care au rămas cu ideea că performanța este extraordinar de grea și nu ajută copilul să meargă mai departe”.
La nivel de performanță există o tendință de creștere a tarifelor la închirierea culoarelor, între 30%-50%, din cauza majorării costurilor la energie electrică, apă și altele. Avem semnale din țară că unele cluburi și antrenori au fost anunțați să micșoreze numărul de ore închiriate.
- Camelia Potec, președinte FRNPM
VIDEO Dragoș Luscan, preparatorul fizic al lui David Popovici: „Ținta e un sportiv puternic, dar și suplu”
Vezi și:
Triunghi amoros la FCSB: „Ngezana i-a furat iubita româncă. Ei îi plac ăștia mai puternici”
)
)
)
)
)
)
)
)
