Articol de Costin Ștucan - Publicat vineri, 17 noiembrie 2017 19:18
În timp ce documentau legăturile fotbalului românesc cu o rețea internațională de trucare de meciuri demascată de procurorii germani în 2009, reporterii Gazetei au descoperit detalii noi despre implicarea lui Laurențiu Reghecampf într-un alt caz de corupție din 2005
| În ultimii ani, Laurențiu Reghecampf a dat cel puțin două declarații care sunt contrazise de descoperirile procurorilor germani |
| De ce a fost prins românul în timp ce voia să arunce în WC chitanțe de la Western Union: îi trimitea bani unui interlop din orașul său natal? |
| Reghecampf și un coechipier anchetat și el în Dosarul Hoyzer erau impresariați de omul care controlează acum jucătorii crescuți de Hagi. Acesta are legături strânse cu doi albanezi asociați de un fost angajat UEFA cu trucarea de meciuri |
| Cu ce bani a cumpărat Reghecampf o proprietate de peste un milion de euro în Berlin |
În Dosarul Bochum, al cărui rechizitoriu a fost consultat în ultima lună de GSP, liderii rețelei erau croații Marijo Cvrtak și Ante Sapina. Sapina fusese deja condamnat în noiembrie 2005 la 2 ani și 11 luni de închisoare în precedentul caz faimos de trucare de meciuri din Germania.
Este cazul în care Reghecampf, pe atunci jucător la Alemannia Aachen, a fost reținut de poliția germană pentru câteva ore. Românul fusese nominalizat de arbitrul Robert Hoyzer pe lista jucătorilor care trucau meciuri pentru Ante Sapina. Arbitrul a greșit, însă, în depoziția sa, asociindu-l pe Reghecampf cu o partidă dintre Chemnitz și Paderborn. Fundașul dreapta nu a jucat niciodată la vreuna dintre cele două echipe.
Arbitrul Robert Hoyzer l-a nominalizat pe Reghecampf printre participanții la meciuri trucate. A fost condamnat la 2 ani și 5 luni de închisoare. Sursă: GettyImages
Ulterior, Reghecampf a fost eliberat și a primit din partea autorităților germane o hârtie oficială care atestă nevinovăția sa în dosar. Asta este varianta oficială, prezentată de presa din Germania și România, și susținută cu fermitate în ultimii 12 ani de Reghecampf și de soția sa impresar.
Noile informații descoperite în ultimele săptămâni de Gazetă, informații care au scăpat presei din România, oferă o nouă perspectivă asupra relației actualului antrenor de la Al-Wahda cu mafia pariurilor.
Primul neadevăr: n-a jucat niciodată la pariuri
Din 2012, odată cu instalarea sa pe banca Concordiei Chiajna, numele lui Reghecampf a fost tot mai des asociat cu partide trucate. În martie 2012, el declara pentru ProSport: “Nu am jucat niciodată la pariuri, nici măcar la loto nu joc”. O jumătate de an mai târziu, deja antrenor la Steaua, Reghecampf întărea spusele din martie, într-o declarație la DigiSport:
"Eu nu am jucat niciodată-niciodată la pariuri, mi se pare că pierd timpul așa. Eu le și interzic jucătorilor să joace la pariuri, eu și dacă văd pe cineva că are un bilet în mână i-l iau”.
Totuși, conform datelor scurse din investigația oficială a autorităților, procurorii germani au descoperit un cont la casa de pariuri “Oddset” în laptopul lui Reghecampf, ridicat în dimineața zilei de 2 februarie 2005 din camera hotelului “Quellenhof” din Aachen. Confruntat cu această informație, avocatul românului, Helmut Reiz, le-a declarat procurorilor că “Reghecampf paria doar pe victoria echipei sale”.
În ciuda datelor clare, Federația germană nu a luat nicio măsură împotriva pariorului.
Laurențiu Reghecampf și Diego Placente, într-un meci Cottbus - Leverkusen din 2001. Sursă: GettyImages
Al doilea neadevăr: nu-l cunoștea pe Ante Sapina
În toate declarațiile sale din ultimii ani, Reghecampf a susținut că nu a avut nicio legătură cu frații croați Ante, Milan și Filip Sapina, condamnați în Dosarul Hoyzer. El a admis că a fost o singură dată la “Cafe King” - restaurantul-casă de pariuri patronat de cei 3 croați în Berlin - după ce procurorii l-au identificat pe camerele de supraveghere din local. Într-un interviu dat în februarie 2013, antrenorul a spus: “Nici măcar nu știam cine sunt patronii”.
Declarația lui este contrazisă de informațiile din dosar obținute de Jan Moller și Axel Kruse (fost jucător în Bundesliga) și publicate în cartea lor “Der Fall Hoyzer”. La pagina 209, autorii scriu: “Verificarea desfășurătorului telefonic al lui Ante Sapina a arătat că acesta a purtat convorbiri cu Reghecampf”.
Croatul Ante Sapina în tribunal. El și Reghecampf au discutat la telefon, deși jucătorul a susținut că nu-l cunoaște pe aranjorul de meciuri. Sursă: Bild
chitanțe western union, rupte în toaletă
Pe 2 februarie 2005, la ora 6:30, poliția din Aachen a percheziționat camera de hotel a lui Reghecampf. Românul știa că urmează să fie vizitat pentru că poliția germană a greșit inițial adresa și a mers la 6 dimineața la casa sa din Cottbus, un oraș aflat la 730 de kilometri distanță de Aachen. O rudă de-a jucătorului locuia acolo.
Scena percheziției de la hotel este descrisă în cartea “Der Fall Hoyzer”: “Conținutul sertarelor și ale dulapurilor, în care se aflau în special documente, era împrăștiat pe pat. Ușa seifului din cameră era deschisă. Reghecampf transferase 40.000 de euro în România în ultimul an și era pe punctul de a arunca la toaletă chitanțele de la Western Union, pe care le rupsese în bucăți”.
De ce era Reghecampf atât de ocupat cu trierea actelor la ora 6:30 dimineața?
Într-un interviu acordat pentru Gazetă la două zile după percheziție, el a susținut că în acea zi urma să se mute în casă nouă și că strânsese lucrurile în cutii. “Ofițerii s-au speriat și au crezut că vreau să fug. Din cauza asta a trebuit să merg la poliție”. Deși nu a recunoscut niciodată clar, Reghecampf a fost de fapt reținut de poliția germană. Anchetatorii au reușit să recupereze bucățile de hârtie rupte și au reconstituit chitanțele de Western Union pe care fotbalistul voia să le arunce în WC.
Avocatul Helmut Reiz a explicat că o parte din banii trimiși în România era pentru construcția unei case noi, iar o altă parte pentru “restaurantul partenerului de afaceri al soției jucătorului”.
Legăturile cu lumea interlopă: Mariana și restaurantul lui Ghenosu
Gazeta a verificat baza de date a portalului Termene.ro, iar soția lui Reghecampf de la acea dată - Mariana Reghecampf sau Mariana Boldea (n.red. - numele de fată) - nu figurează ca acționar sau administrator în nicio firmă înregistrată la Registrul Comerțului. Surse apropiate antrenorului susțin, însă, că soția sa a fost câțiva ani chelneriță într-un restaurant din Târgoviște, acesta fiind și cadrul în care cei doi s-au cunoscut.
Localul era deținut de Florin Nicolae Ghinea, șeful clanului “Ghenosu”, unul dintre cei mai periculoși interlopi din România. Arestat din nou acum două zile la Târgoviște, acesta are la activ mai multe condamnări pentru acte de violență, trafic de persoane, șantaj, crime electronice și spălare de bani.
I-a trimis Reghecampf bani prin Western Union temutului interlop din orașul său natal? Antrenorul a refuzat să răspundă la aceasta și la alte șapte întrebări adresate acum o lună de Gazetă pe email. Prin intermediari, a transmis că “totul este o provocare”.
Florin Ghinea, zis "Ghenosu", unul dintre cei mai temuți interlopi din România. Sursă: Adevărul
“Ghenosu” și Reghecampf se cunosc din perioada în care actualul antrenor juca la Chindia Târgoviște. Interlopul este finul lui Ion Balint, zis “Nuțu Cămătaru”, iar Reghecampf are relații de rudenie sau de prietenie cu mai mulți membri ai familiei Cămătaru.
Presa a scris în ultimii ani despre mașinile vândute de Reghecampf colegilor săi de la Steaua, la finele anilor ’90, automobile cu proveniență incertă care i-ar fi fost furnizate chiar de “Ghenosu”.
Achiziție de toți banii: proprietate de un milion de euro
În momentul reținerii sale, polițiștii germani au descoperit cu surprindere că fotbalistul român conducea nu mai puțin de patru automobile! Este detaliul remarcat și de președintele lui Energie Cottbus, Dieter Krein, într-o discuție purtată pe 6 martie 2005 cu un jurnalist german. Krein a mărturisit că “Reghecampf avea tot timpul nevoie de bani, deși era unul dintre cel mai bine plătiți fotbaliști din club. Întotdeauna mi s-a părut o persoană nepăsătoare”.
În cartea “Der Fall Hoyzer”, mai apare o informație semnificativă: “În octombrie 2004, românul a cumpărat o proprietate în Berlin în valoare de peste un milion de euro”.
Nu există nicio dovadă că suma de achiziție provenea din surse ilegale, însă procurorii germani au constatat în cazul mai multor persoane implicate în cele două dosare de trucare de meciuri tendința de a investi banii câștigați rapid în domeniul imobiliar.
Reghecampf în duel cu Boehme de la Schalke. Sursă: GettyImages
Un calcul simplu ridică semne de întrebare în privința provenienței fondurilor cu care Reghecampf a făcut investiția imobiliară din Berlin.
Salariul lui la Cottbus nu a fost niciodată făcut public. Totuși, există un reper: veniturile bunului său prieten Miriuță. În 2013, actualul antrenor la Dinamo a dezvăluit că avea un salariu anual de 480.000 de mărci. Venit la Energie Cottbus în 1998, cu doi ani înaintea lui Reghecampf, Miriuță era mai bine plătit decât conaționalul său.
Presupunând, însă, că salariile celor doi ar fi fost egale, rezultă că Reghecampf ar fi câștigat cel mult 1.920.000 de mărci în cei patru ani scurși între venirea în Germania și octombrie 2004. La cursul de atunci, reiese un venit total de 980.000 de euro!
25.000 $pe an câștiga Marius Lăcătuș la Steaua în a doua jumătate a anilor ‘90, cel mai mare salariu din club
Înainte de Cottbus, fundașul dreapta jucase două sezoane la Steaua, dar salariile în acea perioadă erau foarte mici: 10.000-15.000 de dolari pe an. Cu încă un sezon petrecut la Litex Loveci, unde salariile nu erau cu mult mai mari decât în România, Reghecampf câștigase în total în carieră puțin mai mult de un milion de euro!
Ignorând cheltuielile curente din viața fotbalistului, rezultă că Reghecampf și-a investit toate veniturile realizate până atunci din fotbal în proprietatea din Berlin!
Prietenul Fali, asociat cu șefii crimei organizate
În timpul documentării pentru cartea lor, Jan Moller și Axel Kruse au discutat cu Robert Hoyzer, arbitrul condamnat care îl indicase pe Reghecampf ca fiind unul dintre fotbaliștii implicați în aranjamente. Acesta și-a menținut declarația, indicând alți doi coechipieri de-ai lui Reghecampf din perioada Cottbus: bosniacii Tomislav Piplica, autorul unor autogoluri incredibile în acea perioadă, și Bruno Akrapovic.
Potrivit unor foști colegi de echipă contactați de autorii cărții, cei trei jucători “duceau o viață de milionari, în ciuda faptului că aveau salarii normale”.
“Tot timpul sărbătoream împreună când eram la Cottbus. Petrecerile erau cu şampanie, cu căpşuni, cu de toate”
Vasile Miriuță, septembrie 2016, înainte de un meci contra Stelei lui Reghecampf
În casa lui Akrapovic, procurorii au găsit o cutie de carton inscripționată cu numele “Sapina”. În noiembrie 2004, fotbalistul mersese cu o rulotă până la Frankfurt, împreună cu Ante Sapina și Robert Hoyzer!
Reghecampf și Akrapovic, la fel ca și Miriuță, erau impresariați de același om: macedoneanul de origine albaneză Abdilgafar “Fali” Ramadani. Fost patron de restaurant în Berlin, unde se adunau șefii de cluburi și jucătorii de la echipele importante din zona capitalei Germaniei - , discretul Ramadani e în continuare în contact cu cei trei. Akrapovic a și antrenat în 2015 clubul macedonean FK Shkendija, controlat de Ramadani. Prietenia lui Ramadani este extrem de apreciată și de familia Reghecampf, lucru recunoscut de Anamaria Prodan, dar și de Miriuță, care susține că discută cu impresarul macedonean de două ori pe săptămână.
Fali Ramadani, primul din dreapta, alături de partnerul său, Pini Zahavi, impresarul celui mai scump fotbalist din lume, brazilianul Neymar
Tot Ramadani impresariază la această oră cei mai importanți fotbaliști crescuți de Gheorghe Hagi, printre care și Ianis Hagi, prin intermediul partenerului său italian Pietro Chiodi. Unei firme malteze deținute de macedonean i-a trimis Hagi un comision de un milion de euro în urma transferului fictiv al lui Cristian Manea la Apollon Limassol.
Numele lui Ramadani nu a apărut până acum în niciun dosar de trucare de meciuri. În schimb, a fost asociat cu frați albanezi Burim și Bashkim Osmani în două afaceri dubioase cu împrumuturi și construcții ilegale în Germania și Macedonia. Iar cei doi frați ar fi - potrivit Bundesnachrichtendienst, serviciul extern de inteligență german - liderii crimei organizate din Hamburg și alte orașe germane.
În Dosarul Bochum, există o informație primită de procurori de la Robin Boksic, fost membru al Departamentul de Integritate de la UEFA între 2009 și 2010, conform căreia “frații Osmani sunt în orice moment capabili să trucheze meciuri din Albania, Macedonia, Muntenegru, Ucraina și ligile a doua și a treia din Italia”!
AU LIMITAT PROCURORII IMPACTUL CAZULUI?
La 12 ani după apariția numelui său în Dosarul Hoyzer, Reghecampf își construiește cariera de antrenor, la fel ca Akrapovic și Miriuță. Deși procurorii germani au avut 14 jucători pe lista suspecților, niciunul nu a fost găsit vinovat. În cartea lor, Jan Moller și Axel Kruse scriu că multe dintre declarațiile fotbaliștilor “dădeau impresia că sunt coordonate exact cu elemente din dosar”.
Reghecampf și Akrapovic exultă. Amândoi erau impresariați de Fali Ramadani. Sursă: GettyImages
E o constatare făcută și de jurnalistul canadian de investigație Declan Hill, în cartea sa “The Fix”:
“Sentințele din dosar ne lasă în fața a două variante. Ori Hoyzer este un arbitru corupt care a mințit, ori este un Gong Jianping al fotbalului european: un arbitru corupt care a spus de fapt adevărul despre cât de corupt e fotbalul și apoi a plătit prețul pentru corupția din jurul lui.
Am urmărit atent acest caz. Am vizitat Germania de două ori și am vorbit cu surse apropiate de ancheta judiciară. Unele dintre aceste surse mi-au spus la un moment dat că autoritățile germane încercau să limiteze cazul Hoyzer din cauza efectului jenant asupra apropiatei Cupe Mondiale (n.red. - Germania a organizat Mondialul din 2006, la un an după declanșarea scandalului)”.
2.300.000.000 €a încasat statul german din turism și vânzarea retail pe durata Cupei Mondiale din 2006. 50.000 de joburi au fost create
Hoyzer și doi dintre frații Sapina au fost singurii condamnați. După ieșirea din închisoare, Ante Sapina a ajuns din nou după gratii în 2010, atunci când a primit o nouă sentință de 5 ani și jumătate în Dosarul Bochum.
Croatul construise o altă rețea de trucare de meciuri care are contacte și în fotbalul românesc!
El este acum din nou în libertate. La fel și partenerul său din Dosarul Bochum, Marijo Cvrtak.
ASOCIEREA LUI REGHECAMPF CU MECIURILE TRUCATE
| 2005 | Reghecampf este reținut pentru câteva ore și interogat după ce arbitrul Robert Hoyzer l-a nominalizat printre fotbaliștii implicați în aranjamente. În telefonul capului rețelei, Ante Sapina, au fost descoperite convorbiri cu Reghecampf. Românul a fost eliberat și scos de sub urmărire |
| 2012 | Mai multe meciuri jucate de Concordia, echipa lui Reghecampf, ridică semne de întrebare. Mihai Stoica declară după Vaslui - Chiajna 4-0 că portarul Baruch, rudă cu familia Reghecampf, are o singură scuză, “o fi jucat la pariuri”. În partida suspectă Petrolul - Chiajna 3-4, poarta gazdelor e apărată de Matteo Gritti care este arestat peste câteva luni într-un dosar de trucare de meciuri instrumentat de procurorii italieni |
| 2013 | Cornel Dinu dezvăluie în Gazetă că, în perioada în care juca la Cottbus, Reghecampf și alți doi colegi au luat 200.000 de euro pentru a truca un meci cu Bayern, însă aranjamentul nu a ieșit, iar românul a fost sechestrat de “mafia sârbă” pentru că a refuzat să înapoieze avansul. Dinu susține că și-a folosit contactele pentru a-l salva. Nașul lui Reghecampf, Iulian Chiriță, confirmă spusele lui Dinu |
| 2013 | La două săptămâni după interviul lui Dinu, ProSport publică o înregistrare video cu camera ascunsă în care un interlop sârbo-maghiar, pe nume Karesz, susține că Reghecampf, Miriuță, Vilmos Sebok, Piplica și Latoundji au luat bani pentru a aranja un meci cu Hertha. Aranjamentul a eșuat, iar jucătorii au fost sechestrați pentru a înapoi sumele. Sebok a și fost bătut de aranjorii de meciuri |
| 2013 | Sub protecția anonimatului, mai mulți jucători dezvăluie pentru Gazetă că au fost implicați în meciuri trucate la Buftea și Snagov, atunci când antrenor era Laurențiu Reghecampf. Unul dintre rezultate a fost transmis înainte de joc de Reghecampf în toaleta vestiarului |
| 2013 | În mai, Steaua pierde în Ghencea cu 5-2 în fața Viitorului, un meci considerat “omenie” de George Becali. Viitorul scapă de la retrogradare. La final, Reghecampf anunță că nu acceptă “jocurile de culise”, apoi revine și spune că i-au fost interpretate cuvintele |
| 2014 | Neînvinsă în campionat, Steaua pierde acasă cu 1-0 contra lui FC Vaslui, o echipă în grevă venită direct la stadion cu câteva minute înainte de meci. La final, Reghecampf anunță că 4 jucători s-au simțit rău și au vomitat. Un an mai târziu, în tribunal, doctorul Paligora oferă o versiune diferită. ProSport dezvăluie că soția lui Reghecampf s-a oferit să achite cazarea la hotel a adversarilor soțului ei. Antrenorul Vasluiului era fostul ei partner de afaceri, Liviu Ciobotariu |
| 2015 | Fostul primar din Snagov și patron al lui Reghecampf, Apostol Mușat, dezvăluie că meciul Buftea - Snagov 4-2 din 2009 a fost “trânteală curată”. |
| 2015 | Procurorii din Singapore trimit în judecată doi cetățeni ai statului asiatic, acuzați că au corupt arbitrii macedoneni la două amicale ale Stelei jucate în cantonamentul din Antalya din 2013. Organizatorul turc al stagiului de pregătire spune că arbitrii sunt prieteni cu Cristi Voicu, agentul de turism a cărui fată a fost botezată de familia Reghecampf. Voicu este audiat ca martor la DNA după formarea unei comisii rogatorii Singapore-România |
)
)
)
)
)
)
)
