Articol de Sebastian Culea - Publicat miercuri, 02 aprilie 2025 14:01 / Actualizat miercuri, 02 aprilie 2025 21:16
„Majoritatea românilor care joacă online o fac ocazional, investesc sume moderate și văd jocurile de noroc ca pe o formă de relaxare sau divertisment”. Asta ar spune un studiu comandat de Asociația Operatorilor de Jocuri de Noroc la Distanță (AOJND), entitate care apără interesele caselor online de jocuri de noroc din România, conform playresponsibly.ro.
- IMPORTANT: Deși mulți români privesc jocurile de noroc ca pe o formă de divertisment, există și o parte semnificativă a populației care dezvoltă comportamente problematice: conform statisticilor, cel mai des întâlnit profil în dependenții de jocuri de noroc sunt bărbații necăsătoriți, cu vârste cuprinse între 18 și 30 ani, din mediul urban, cu venituri medii;
- Recent, Gazeta a publicat mărturia unui dependent de jocuri de noroc, care și-a demolat viața în 3 luni, scenariu din ce în ce mai întâlnit în rândul jucătorilor. Mulți adolescenți și tineri adulți sunt atrași de promisiunea câștigurilor rapide, fără a înțelege riscurile, lucru pe care industria îl recunoaște;
- Mai mulți operatori online de jocuri de noroc au fost acuzați de jucători că au nesocotit legea autoexcluderii și regula contului unic;
- Asociația Organizatorilor de Jocuri de Noroc la Distanță (AOJND) a fost fondată în 2017 pentru a reuni principalii operatori de jocuri de noroc la distanță sub o singură entitate: scopul său principal este promovarea și protejarea drepturilor și intereselor operatorilor de jocuri de noroc la distanță, licențiați în România.
Ce spune studiul caselor de pariuri românești: 8% sunt dependenți, 4% joacă mai mult de un salariu
Iată ce arată rezultatele studiului iVox, comandat de asociația caselor de pariuri. Conform acestuia, impactul gamblingului în societatea românească ar arăta așa: 55,5% din participanți văd jocurile de noroc ca pe un instrument de divertisment și relaxare, iar pentru 40,30% o speranță de câștig financiar.
În ceea ce privește pierderile, 47,15% dintre respondenți s-au declarat dispuși să piardă lunar sub o sută de lei, 19% peste câteva sute, iar 3,80% invocă sume echivalente unui salariu.
Același studiu arată că 8% dintre respondenți se confruntă cu dependența, iar 84% consideră că ar putea provoca dependență - 6,46% n-au o părere legată de subiect.
Recomandarea noastră este ca toate statele membre ale UE să implementeze un registru național al jucătorilor autoexcluși, registru care să fie administrat de guvern și să ofere o interfață simplu de accesat, care să respecte regulile GDPR
- Martin Haijer, Secretar General European Gaming and Betting Association (EGBA), asociație care reprezintă interesele caselor de pariuri în relație cu autoritățile UE
Președinta AOJND, fostă șefă la instituția care controla casele de pariuri: „14% joacă ilegal, asta e îngrijorător”
Chiar dacă cifrele nu subliniază aspectul, AOJND explică faptul că sunt motive de îngrijorare în urma sondajului: „Deși studiul relevă un comportament rațional, este îngrijorător că există încă români care identifică jocurile de noroc cu potențialele câștiguri financiare. Acest lucru este rezultatul lipsei de educație și informare la nivel național”, a declarat Odeta Nestor, președinta asociației.
Odeta Nistor este cunoscută publicului de profil din România pentru că a fost șefa ONJN, adică Oficiul Național al Jocurilor de Noroc, practic instituția care trebuia să reglementeze excesele industriei.
Tot în acest studiu regăsim că 14% dintre participanți afirmă că au jucat deja pe site-uri de jocuri de noroc nelicențiate în țară, principalele motive fiind bonusurile substanțial mai mari în străinătate.
Taxele colectate la bugetul de stat au scăzut cu aproape 17% în anul 2024, fiind vorba de aproximativ 690 de milioane de euro, pe fondul creșterii valorii contribuțiilor și taxelor în industria jocurilor de noroc, conform ONJN.
Aproximativ 2% din respondenți declară că reclamele le-au influențat decizia de a juca, în timp ce 66% au invocat accesibilitatea ca motiv principal.
700 de miliardeva reprezenta industria jocurilor de noroc la nivel mondial, până în 2028, conform OMS
Dependenții sunt oameni mai degrabă imaturi din punct de vedere emoțional, sunt sensibili la stres, au o toleranță foarte scăzută la frustrare și la plictiseală. Au o plăcere orientată către asumarea riscului. Sunt oameni mai degrabă căutători de senzații, de acțiune. Și foarte sensibili la stres
- Psihoterapeuta Raina Șaguna la Radio România Cultural
Ce spune un sondaj similar din Statele Unite ale Americii
Un studiu citat de Associated Press, care are în vizor piața americană, acolo unde s-a legalizat intensiv bettingul online, arată cifre sensibil diferite:
- Sondajul le-a cerut respondenților să răspundă la Indicele de Severitate a Jocurilor de Noroc (Problem Gambling Severity Index), un set de nouă întrebări care vizează diverse semne ale comportamentelor de joc problematic, cum ar fi împrumutarea de bani pentru a paria sau afirmarea că jocurile de noroc le-au cauzat probleme financiare sau emoționale.
- 24% dintre bărbați au raportat cel puțin un comportament problematic, dar acest procent a crescut la 45% în rândul bărbaților cu vârste de 30 de ani sau mai mici.
- Indivizii sunt în general considerați a avea o problemă dacă au un scor de 8 sau mai mult pe indice. Doar aproximativ 3% dintre bărbați au scoruri care indică o problemă legată de jocurile de noroc, dar acest procent ajunge la 10% în rândul bărbaților cu vârste între 18 și 30 de ani și 7% în rândul femeilor din aceeași grupă de vârstă.
Agenție Americană: „Dependența de jocuri de noroc e la fel de periculoasă ca la droguri și alcool” + OMS: „La fiecare jucător de risc înalt, alte 6 persoane suferă!”
Într-un studiu publicat în 2023, Agenția Americană a Psihologilor notează că: „La fel ca dependențele de alcool și droguri, dependența de jocuri de noroc se caracterizează printr-o toleranță tot mai mare, ceea ce necesită tot mai mult joc pentru a se simți satisfăcut pe măsură ce trece timpul. Persoanele cu această tulburare pot experimenta, de asemenea, simptome de sevraj, care provoacă iritabilitate atunci când încearcă să renunțe”.
În același timp, pe siteul Organizației Mondiale a Sănătății, există un avertisment major:
Aproximativ 5,5% dintre femei și 11,9% dintre bărbați la nivel global suferă un anumit grad de prejudiciu din cauza jocurilor de noroc. Un studiu suedez a estimat că persoanele cu tulburare de jocuri de noroc au de 15 ori mai multe șanse să moară prin sinucidere decât populația generală. În Victoria, Australia, cel puțin 4,2% dintre sinucideri au fost asociate cu jocurile de noroc. Pentru fiecare persoană care joacă la niveluri de risc ridicat, în medie alte șase persoane (de obicei, care nu joacă) sunt afectate. Jocurile de noroc pot, de asemenea, să deturneze cheltuielile de consum normale de la alte afaceri.
- WHO, Organizația Mondială a Sănătății
)
)
)
)
)
)
)
)
)
)
)
)
)
)
)
)
)
)
){kind=small}
