ISTORII NEȘTIUTE, EPISODUL 2 Incredibil, dar adevărat: Steaua și Dinamo au existat cu mult înainte de venirea tancurilor sovietice! Steaua a apărut chiar înaintea Rapidului

• GSP lansează „Istorii neștiute”, un proiect care își propune să dezvăluie povești demult uitate din istoria fotbalului românesc și internațional. Vor fi scoase la iveală aspecte senzaționale, detalii picante, scandaluri de demult cu protagoniști mai mult sau mai puțin știuți.

Istoria nu poate fi contrazisă, cele două mari grupări, cele mai titrate din istoria fotbalului românesc, s-au înființat spre finalul anilor 40 (Steaua în 1947, Dinamo în 1948), atunci când România a intrat definitiv sub jugul regimului comunist impus de la Moscova.

În presa interbelică au apărut însă, nu de puține ori, referiri la echipe intitulate „Steaua” și la „Dinamo”. Cum a fost posibil?

Nu este vorba despre vreo dezvăluire menită să intensifice și mai mult luptele identitare de azi.

De zece ani deja, microbiștii numără procese și sentințe și se tot întreabă „Care e «adevărata» Steaua, CSA sau FCSB?”.

De câțiva ani vedem jucând în paralel, e drept în competiții diferite, trei Dinamo București (cea din Liga 1, CS Dinamo din Liga 3 și „Dinamo – Badea”, din Liga 4).

Nu e nicio legătură între formațiile din anii '20 - '30 și echipele existente azi. Doar o coincidență de nume puțin cunoscută.

Să facem o scurtă incursiune în viața grupărilor interbelice care au purtat aceste nume. Peste ani, alte echipe au transformat aceste nume în sinonime cu gloria în fotbalul românesc.

Steaua și Dinamo din „precambrianul” fotbalului românesc au fost două grupări modeste, fără rezultate deosebite. Singurul lor „merit” e că au purtat nume similare cu cele ale grupărilor care peste ani au însemnat enorm pentru fotbalul autohton. Sunt însă și câteva coincidențe incredibile.

+16 FOTO

Steaua, prima mențiune în 1922

Presa a consemnat prima oară numele Steaua București în 1922! Cu un an înainte de apariția Rapidului! Și cu 25 înainte de apariția „adevăratei Steaua” pentru care se războiesc de zece ani și după „n” procese două entități.

Într-o notă din „Dimineața” din 1922 se menționează adresa clubului, din strada Sfânta Vineri, din centrul Capitalei. Și data la care urmau să fie reluate antrenamentele echipei de „football”.

Informațiuni
(...)
Se aduce la cunoştinţa membrilor şi celor interesaţi că clubul sportiv „Steaua“ din str. Sf. Vineri No. 12, îşi va relua activitatea cu începere dela 1 Martie 1922. Se reîncep antrenamentele de football şi atletică şi match-ul cu „Macabeii“. Sediul deschis. Marţi şi Joi dela 2 p. m. până la 7 seara. („Dimineața”, 22 februarie 1922)

Prima victorie, contra Victoriei!

Primul succes al Stelei interbelice menționat de presa timpului a fost contra celor de la Victoria. Și aici e o problemă identitară.

Nu este vorba despre „satelitul” lui Dinamo care a jucat în prima divizie în a doua jumătate a anilor 80 și care a prins și trei sezoane în cupele europene (inclusiv un sfert de finală în Cupa UEFA, în ediția 1988 – 1989).

Ce grupare era acea Victoria din 1922? Gheorghe Scurtu, celebrul suporter rapidist, decedat cu puțin timp în urmă, care își transformase casa într-un muzeu al „alb-vișiniilor”, dezvăluia în trecut că muncitorii CFR au mai avut o echipă înainte de înființarea Rapidului.

Grupare care s-a numit Victoria. Abia de la 1 mai 1922, echipa „feroviarilor” a căpătat denumirea de „Locomotiva”. Iar din iunie 1923 s-a înființat Rapidul. Așadar, prima victorie a Stelei interbelice a fost împotriva precursoarei Rapidului!

„Dimineața” sportivă
(...) Duminică 26 Martie ora 3 p. m. a avut loc un „match” de foot-bal pe terenul „Ciocanul” (calea Dudeşti, Bucureşti) între echipele Steaua şi Victoria; prima numită a învins cu 3-0 („Dimineața”, 3 aprilie 1922)

„Desigur că n'am putut decât să ne indignăm faţă de desăvârşita lipsă de bun simţ a domnilor dela «Steaua»”

Steaua interbelică a fost implicată în câteva scandaluri chiar din primele luni de existență. Iată un prim exemplu, relatat într-o scrisoare de protest publicată tot de „Dimineața” în aprilie 1922.

„Dimineața sportivă”
O protestare
Primim următoarea scrisoare,
faptele relatate dacă sunt justificate, merită reprobarea tuturor sportsmenilor şi ar urma o tristă lumină asupra felului cum pricep unii sportul. - D. C.
„Gruparea noastră sportivă «Prietenii Naturii» a fost invitată la un match amical pe terenul asociaţiei sportiva «Macabeii» Duminică 24 crt. ora 9 a.m. de către «clubul» sportiv «Steaua». Conformându-ne invitaţiei, ne-am prezentat pe teren la ziua şi ora indicată. Mare ne fu surprinderea însă, când o delegaţie a asociaţiei «Macabeii» ne făcu atenţi că nu ni se permite să luptăm pe terenul lor, mai cu seamă că ei au 2 match-uri cu clubul sportiv «Steaua», acelaş club care ne invitase. Desigur că n'am putut decât să ne indignăm faţă de desăvârşita lipsă de amabilitate şi bun simţ a domnilor dela «Steaua» cari îşi permit să poarte de nas o asociaţie sportivă. Sfătuim dar celelalte asociaţii să procedeze cu prudenţă faţă de «invitaţiunile» şi «provocările» lipsite cu totul de seriozitate a acestor domni. Ca să evidenţiem şi mai mult cele afirmate mai sus vom da amănuntele următoare: în invitaţiune ni se atrăgea atenţia să fim punctuali iar pe teren, când ni se interzise accesul ne-au propus să luptăm - după ce vor termina cu «Macabeii» - pe un maidan infect, plin de gunoaie şi semănat cu cadavre de animale intrate în putrefacţie.
Comitetul grupărei sportive
Prietenii naturii”
(„Dimineața”, 29 aprilie 1922)

„În clubul Steaua există un membru care înțelege fotbalul ca o negustorie”

Din nou, orice asemănare cu personaje la modă astăzi este pur întâmplătoare. Dar e o coincidență frapantă. Oameni obsedați de latura mercantilă a fotbalului au existat dintotdeauna.

Chiar și în perioada în care acest sport era amator. Prima echipă profesionistă din România, Ripensia Timișoara, a fost fondată în 1928. Dar Nicu Văleanu știa să scoată bani din fotbal încă din 1922.

„Dimineața sportivă”
Pentru F.S.S.R.
„În Clubul sportiv «Steaua» există un membru cu numele de Nicu Văleanu, care după părerea mea, înţelege FootBall-ul ca o negustorie. Joacă în clubul «Steaua» şi tot în acelaş timp provoacă la un match de Foot-Ball echipa soc. «Barbu Nemţeanu» în numele clubului «Mărăşeşti“ şi după o săptămână joacă în echipa «Prometheu» tot contra echipei «Barbu Nemțeanu». Desigur că dânsul trebue să primească un onorariu de la echipele care joacă cu săptămâna (fapt pa care statutele F. S. S. R. nu admite). Atrag atenție cluburilor că afară că desonorează clubul angajând profesionişti, dar se fac de râs fată de publicul care observă apariţia unui jucător în mai multe echipe. Şi mai ales atrag atenție clubului «Steaua» care în curând va cere înscrierea în F.S.S.R să ție seama de aceasta”.
L Roşcay („Dimineața”, 14 iulie 1922)

Probleme la comisii

Steaua avea destulă treabă pe la comisii și în urmă cu 102 ani. Și atunci, ca și mai recent (în perioada comunistă), erau acuzații dure că unele cluburi „luau jucători cu arcanul”.

Clubul Ulise reclama Steaua că l-ar fi legitimat ilegal pe un anume Nicolae M. Popescu, dar solicitarea a fost respinsă. La fel cum și Stelei i s-a respins o cerere similară vizându-l pe un anume Marin Țenea, de la Alfa.

„Dimineața sportivă”
Incidente sportive
hotărârile subcomisiunei de judecată a comitetului regional București,
Proces verbal No 4
Marți, 28 Noembrie 1922, ora 9
(...)
3) Asemenea se respinge reclamaţia clubului „Steaua” contra legitimării jucătorului Ţenea Marin pentru gruparea „Alfa“ deoarece a părăsit cu forme în regulă clubul „Voinţa“, din care făcuse parte.
4) Întrucât din nici o probă oficială nu se poate constata, că jucătorul Popescu M. Nicolae ar fi făcut parte din alt club înainte de a intra în clubul „Steaua“, rămâne bun legitimat pentru acest club, şi ca atare respinge reclamaţia grupărei „Ulise” se respinge.
Secretar, Liviu Iuga.
(„Dimineața”, 3 decembrie 1922)

Data exactă a înființării clubului și un calcul greșit la prima vedere

Un anunț publicat simultan de „Universul” și de „Rampa” pe 14 iulie 1923 a menționat data exactă a înființării clubului Steaua: 16 septembrie 1921. În cinstea acestui eveniment, clubul a organizat o cupă de „miuță” (n.r. - jucau echipe formate din câte 6 fotbaliști, un fel de futsal de azi).

Dar calculul foarte simplu dă un rezultat greșit. În 1923, clubul trebuia să aibă doi ani. De ce în anunț se menționa sărbătorirea unui singur an?

În anii '20 – '30, cluburile se fondau la o dată, dar prima etapă a existenței lor era „carantina”. Adică, timp de 1 an respectiva grupare trebuia să dovedească forurilor superioare că poate strânge jucători, echipament și tot ce mai era necesar unei grupări, să joace regulat amicale timp de 1 an, iar abia apoi putea deveni un club cu acte în regulă.

„Carantina” era o probă de anduranță care tria multe dintre „cluburile” care apăreau ca ciupercile după o ploaie, dar se și dizolvau la fel de rapid. De multe ori, cluburile „uitau” anul de carantină.

Football
Cupa „Steaua”
Clubul Sportiv „Steaua”, fondat pe 16 septembrie 1921, dă o cupă pentru foot-ball (miuță / n.r. - echipe de 6 jucători) cu ocazia împlinirii unui an de la înființare. Taxa de înscriere va fi de lei 40 de fiecare echipă de cat. II și III înscrise în FSSR. Înscrierile se vor putea face și pe teren până la ora 8 și jumătate a.m.. Începerea matchurilor se va face la ora 9 a.m.
(...)
Se dispută pe terenul Cercul Atletic Buc, vis-a-vis de Arcul de Triumf (fostul Velodrom). Duminică 15 iulie a.c. începerea matchurilor la ora 9 fix. În speranța că nu ne veți refuza vă mulțumim anticipat și totodată vă rugăm să primiți distinsele noastre salutări sportive.
(„Universul” și „Rampa”, 14 iulie 1923)

Primul clasament al unui campionat oficial în care apărea și numele Stelei a fost publicat în februarie 1923 și arăta așa: 1. Maccabi (12 puncte), 2. Steaua (8), 3. Ulyse (8), 4. Voința (6), 5. Barbu Nemțeanu (2).

E timpul să facem un salt în timp de circa 15 ani. În 1938, găsim și primele referiri la Dinamo București.

Dinamo a pierdut cu AS Roma în 1938

Nu e o greșeală! Actalul Dinamo a fost precedat de un alt club care a luat numele „francizei” de la Moscova. Și acel Dinamo juca în campionatul echipelor neafiliate și pierdea în fața altui nume făcut celebru de altă grupare, dar nu de la noi, ci din Italia.

A.S. Roma - Dinamo 2-1 (0-1)
Matchul contând pentru campionatul echipelor neafiliate a revenit la limită primei, care nu s’a întrebuinţat, făcând mai mult un joc de demonstraţie. Este de observat că tânăra formaţie a A.S. Romei este la a cincea victorie consecutivă din actualul sezon. Pentru Roma au marcat Oprean goalul zilei după o cursă splendidă, shootând în unghiu şi Alşo Bella. Pentru Dinamo a marcat Mitran. S’au remarcat dela învingători: Negroiu, Gheorghe, Gică, Bella şi Oprean care dealtfel a fost cel mai bun din „22”. Iar dela învinşi Jean, care a salvat echipa dela un dezastru. Roma: Negroiu, Ţicu, Măcelaru, Marius, Willy S., Gheorghe, Willy P., Gică G., Lanbru, Bella, Oprean.
(„Gazeta Sporturilor, 6 aprilie 1938)

Ce erau echipele neafiliate?

Dar ce campionat era acesta, al echipelor neafiliate? Ne lămurește un articol din „Gazeta Sporturilor” din 9 aprilie 1938: erau grupările care „activează în afara controalelor federației”. Cele care nu aveau posibilități materiale să se înscrie în rândul cluburilor „normale”, care nu aveau terenuri proprii, bani pentru plata arbitrilor etc.

O măsură nejustificată
Prin măsura districtului Bucureşti de a nu mai afilia noul grupări dacă nu au teren propriu, s’au format numeroase cluburi cari activează în afara controalelor federaţiei. Aceste cluburi - pompos intitulate: A.S. Roma, A.S. Dinamo, A.S. Justiţia - şi-au făcut o competiţie proprie, care - pare-se - se bucură de succes.
Pentru Duminică, pe terenul Jandarmeria, aceste grupări au anunţat o competiţie dotată cu «Cupa A. S. Justitia». Districtul Bucureşti, sesizându-se de această situaţie, va înainta un raport federaţiei în care va expune activitatea acestor grupări, flagrantă cu regulamentele în fiinţă - cari opresc jocuri între grupări neafiliate. Intervenţia districtului Bucureşti pare deplasată. Înţelegem, până la un punct, decizia de a nu mai afilia noui grupări. Dar interdicţia pusă între ele este un nou-sens. Foot-ball se poate juca pe orice maidan, fără ca o lege să poată opri acest soiu de manifestări în aer liber. Căci nu ne putem închipui jandarmi arestând copii pentru că, în orele libere, se dedau unor distracţii cu totul nevinovate. Foot-ball se poate juca - cu mai multă savoare - fără ca federaţia să aibe exclusivitatea patronării acestui joc, până la cele mai mici amănunte. Protestăm, deaceia, alături de toate grupările interesate, faţă de orice intervenţie oficială care se va face pe această temă și... aşteptăm să vedem sancţiunile (?!) cari vor fi luate împotriva unor grupări cu care federaţia recunoaşte singură că nu are nici o legătură.
(„Gazeta Sporturilor”, 9 aprilie 1938)

Jucătorii erau „convocați” prin anunțuri în ziare!

În perioada aceea, ideea de cantonamente înainte de meciuri nu exista. Antrenorii de ocazie convocau jucătorii cu anunțuri în ziare.

Iată un exemplu, cu primii dinamoviști chemați la un meci din 1938. După cum veți observa, nici nu se chinuiau să dea numele complete. Multora le era de ajuns să-și vadă poreclele în ziar și știau unde și la ce oră trebuie să fie gata pentru joc.

Convocări
A.S. Dinamo convoacă pe terenul Plantaţii, la orele 9 dim. pentru jocul cu Urania pe următorii membri: Jean, Garson, Aurel, Bică, Vily, Pitaru, Georgescu, Rădulescu, Vezu, Moris, Mitran, Hary, Naghy.
(„Gazeta Sporturilor”, 2 mai 1938)

Prima oară când Steaua și Dinamo și-au găsit loc pe aceeași pagină

Tot din mai 1938 datează și primul articol în care Steaua și Dinamo apar menționate împreună. Nimeni nu-și închipuia că peste ani aceste nume vor da „Derby de România”.

Încă un amănunt. Și Steaua neafiliată avea priză la public, fiindcă strângea câte 1.000 de oameni la un astfel de joc. Azi, FC Voluntari are nevoie de două trei meciuri acasă ca să strângă atâta lume.

Intensă activitate în campionatul grupărilor neafiliate
(...)
DINAMO - SANITAS 5-0 (2-0) Dinamo în condiție fizică excelentă a reușit să dispună la scor de tânăra formație a Sanitasului. Au marcat Coffler (2), Gh. Marin (2), Flicker (1). S’au remarcat dela învingători linia de halfi, iar dela învinși numai B. Izi care a fost cel mai bun din „22”.
CS ROMA - STEAUA 2-0 (1-0) Punctele au fost înscrise de Mihai Ionescu și Naca Gheorghe. Jocul a fost foarte frumos și a cules aplauzele celor 1000 de spectatori. S’au remarcat de la învingători Petcu, Vargă Ștefan, Ionescu și Gheorghe, iar de la învinși Bella, Mișu și Blauer, care a fost de departe cel mai bun după teren.
(„Gazeta Sporturilor”, 18 mai 1938)

Una dintre primele deplasări, în orașul în care viitoarea Steaua avea să-și facă „satelit”

Încă o coincidență interesantă peste timp. În 1938, Steaua a făcut o deplasare la Mizil. Peste ani, în 1984, Steaua își va face un „satelit” oficial denumit Steaua Mizil, echipa unde au fost trimiși timp de mai bine de 10 ani mulți jucători care nu mai făceau față în Ghencea sau care necesitau „rodaj” la o echipă bună de Divizia B.

Steaua la Mizil
Campioana echipelor neafiliate la seria I Steaua se deplasează Duminică 12 Iunie a.c. la Mizil unde înfruntă echipa locală A.S.C. Mizil. Steaua trimite următorul lot: Iulius, Gall, Gheorghe, Wieder, Stein, Hunis, Wily H, Lulu, Zeba, Blaner, Mişu, Moisescu şi Bella. Conducerea o are dl C. Leoveanu.
(„Gazeta Sporturilor”, 8 iunie 1938)

Steaua veche, amicale cu justiția și cu armata!

Încheiem cu alte două coincidențe. Steaua interbelică a jucat printre ultimele sale meciuri unul cu AS Dreptatea, o echipă formată din magistrați și avocați (în vremea noastră numele Steaua e pomenit mai des prin tribunale) și cu o echipă cu nume care duce cu gândul la armată, Dorobanțul, deși era reprezentanta unei fabrici de produse textile din Ploiești.

Grupări neafiliate
A. S. Dreptatea a învins după o luptă disputată pe Steaua. Goalurile Dreptăţii au fost marcate în ordine de Bucşa, Aurel şi Lambescu; pentru Steaua au marcat Lulu şi Blauer. S’au remarcat: Stănciulescu Preda, Cavadia şi Gusti; dela Steaua Petre Bulgaru, cel mai bun depe teren, Cristea şi Blauer.
Au jucat următoarele formaţii:
A.S. Dreptatea: Stănciulescu, Cavadia, Gusti, Filip, Istrătescu, Darie, Bucşa, Aurel, Lambescu, Popa, Preda.
Steaua: Petre Bulgaru, Lică, Iulius, Creţu, Havaş, Pluşu, Ionel, Cristea, Lulu, Iosif, Blauer
(„Gazeta Sporturilor”, mai 1939)

Grupări neafiliate
A.S. Steaua - Dorobanțul 2-0 (0-0)
Duminică 9 Iulie a. c., pe terenul Ind. Pluşului, în faţa a 500 spectatori, s’a disputat un match amical între merituoasa grupare A.S. Steaua din Bucureşti şi echipa districtuală Dorobanţul din Ploeşti. De remarcat că la Dorobanţul au jucat şi jucători dela Tricolor C.F.P.V. şi Prahova. După un joc animat, bucureştenii şi-au asigurat victoria prin punctele marcate de Cristea m. 72 şi Michi m. 79 din 11 m. S’au remarcat dela Steaua portarul Zamfir care a făcut o partidă formidabilă, fundaşul Popa care a fost cel mai bun din 22, Toni, Cristea şi Michi.
A.S. Steaua a aliniat următoarea formaţie: Zamfir - Cuţu, Popa - Poli, Toni, Bela - P. Boris, Ionel - Poli, Toni, Bela Rosternac, Mişu, Cristea, Villy şi Michi.
(„Universul sport”, 12 iulie 1939)

Steaua și Dinamo neafiliate au dispărut nu se știe când. Nimeni nu mai avea chef de soarta unor cluburi mărunte când lumea era prinsă în cea mai mare conflagrație mondială. Iar la finalul anilor 40, apăreau alte echipe care aveau să poarte aceste nume și care au devenit cele mai titrate din istoria fotbalului românesc.

CITEȘTE ȘI PRIMUL EPISOD DIN „ISTORII NEȘTIUTE”:

„Asasinul ar fi cunoscutul fotbalist din Cluj, care a atacat după meci... A fost arestat!” » Cel mai mare scandal de fake-news din fotbal, cu un fost internațional român!