Articol de Răzvan Luţac, Sebastian Culea - Publicat miercuri, 20 septembrie 2023 19:15 / Actualizat miercuri, 20 septembrie 2023 21:57
Gazeta Sporturilor continuă seria Eroi ne(re)cunoscuți cu Viorel Buzgău, atacant și apoi fundaș la FC Baia Mare. Buzgău a avut o carieră încununată de un gol pe una dintre cele mai cunoscute arene ale fotbalului mondial, „casa" lui Real Madrid, în Cupa Cupelor. Baia Mare era atunci, în 1982, în "B"!
Viorel Buzgău, 67 de ani, a jucat doar la echipe din Maramureș, s-a retras după Revoluție, și-a cumpărat TIR-uri și a început să lucreze în domeniul transporturilor.
A fost acuzat, pe nedrept, că l-a accidentat pe Balaci, când faultul fusese făcut de colegul Arezanov. Ne va prezenta poze și povești în premieră de la Madrid și din Italia, unde Baia Mare, deja retrogradată în "B", bătea Fiorentina, o echipă la care jucau ȘASE campioni mondiali.
- Unde v-ați apucat de fotbal? Sunteți de aici, din satul Sălsig?
- Eu m-am apucat la Constructorul Baia Mare. Eram în Divizia C. Eram la Liceul de construcții din Baia Mare, numărul 5. Au venit și ne-au văzut la careu și ne-au luat.
- Cine v-a ochit?
- Cei de la mină, că era mina Ilba. Pe urmă am terminat liceul și m-au luat la Ilba. Dar eram junior încă și a trebuit să plătească școlarizarea. Și am promovat. Eram în "județeană", am promovat în Divizia C, și apoi au vrut să mă ia ăștia la Cavnic.
- La Baia Mare?
- M-a luat nea Vio Mateianu. Eu n-am jucat vârf, dar dădeam o groază de goluri. Cinci-șase goluri am dat odată la un meci! Și am promovat cu Cavnicul atunci.
- Dar ce înălțime aveați când jucați?
- 1,78m. Dar săream foarte bine la cap. Aveam o detentă… Nici Dudu Georgescu nu sărea ca mine. Așa săream peste ei, Doamne feri! Era cât e bara, apăi atât săream (n.r. Face semn spre piept).
"Am dat gol la debut cu stângul, cu stângul urcam doar în tramvai"
- Prima discuție cu Mateianu cum a fost?
- El m-a băgat vârf. (intervine Mari Buzgău, soția) Și primul meci a fost cu Sportul Studențesc. Iar la prima atingere am și dat gol. Prima atingere (râde) A dat careva la poartă, a respins portarul, a venit la mine și eu am dat gol. Și cu stângul! Eu cu stângul urcam numai în tramvai. Dar am dat golul.
- Poate de asta v-a forțat vârf.
- Și pe urmă tot vârf, vârf, am dat gol la Jiul Petroșani, singurul gol, 1-0 am bătut. Dar n-am fost eu de vârf. Niciodată! Eu eram d-ăla sănătos, săream foarte bine la cap, porneam bine de pe loc, aveam centrul de greutate jos. Și așa bine porneam de pe loc… aveam un sprint, Doamne feri, la suta de metri nu mă bătea nimeni, nici ăștia de la atletism!
- Mai știți cât scoteați la suta de metri?
- Dar nu știu, 11 și ceva, dar era bine pentru un fotbalist. Dar când ne-am întors de la Madrid, n-am vrut să mai joc, am zis că mă las de fotbal dacă nu mă lasă fundaș. Orice fundaș, stânga, central… și m-au băgat central cu Tătăran.
Cum s-a ajuns la meciurile cu Real
- Haideți să vorbim puțin despre meciurile cu Real Madrid. Știm că echipa atunci retrogradase în Divizia B.
- Noi jucaserăm cu Dinamo București finala Cupei României. Și ei au luat campionatul, finalista a mers în Cupa Cupelor. Noi eram la mare. Cu Mari și copiii. Și auzim la radio: FC Baia Mare a picat cu Real Madrid. Și prima oară m-am gândit: mamă, ce ghinion pe noi! După care mi-am dat seama că e un noroc, cu așa ceva nu te întâlnești… ne gândeam că picăm cu o echipă mai mică…
- Cum a fost în tur?
- Și or venit ei prima oară aici, 0-0. Dar nu știi ce a fost aici când au venit la Baia Mare! La hotelul Carpați, un etaj l-au golit tot, numai ei au stat pe tot etajul. Tot etajul a fost etajul lor! Au venit cu bucătari, de la noi n-au mâncat nimic. Cu mâncare au venit și au plecat după meci.
- La meci...
- A fost 0-0. Și a dat Koller o bară.
- E legendă aici. Bara lui Koller.
- Da, și acuma se mișcă. (râde) Avea șut puternic. Și totuși, acolo, golul n-a fost șut puternic. O mers pac-pac și o "picat" peste portar. Aici a fost șut tare. Dar cum dădea Koller, Doamne feri! Eu nu aveam șut la poartă așa, cu toate că eram butucănos.
Legende de la Madrid: autocarul și dușurile
- Golul cum l-ați dat?
- Păi, cum se vede și pe filmare. Am primit pasă, eu i-am dat lui Lucică (n.r. Bălan), am făcut un-doi, am scăpat singur cu portarul și am făcut alunecare. Că mă ajungea ăla, Metgod, e cât o casă și ăla! Și am văzut că e în spatele meu…
- Santillana era cel mai bun de la ei?
- Santillana, Metgod, Camacho…
- Cum era pentru niște fotbaliști de Divizia B să pregătească un meci pe "Bernabeu"?
- Ne-am dus seara să bem bere. Că ne-a lăsat antrenorul. Și ne-am dus la un bar. Câțiva am fost. Vreo 5-6. Ăștia mai bătrânei. Hai să bem o bere! Și vine doamna aia acolo… noi nu știam spaniolă. Noi «beer, beer». Ea «piccolo, grande»? Noi «grande»! Și vine cu câte o vază, așa, la fiecare… Câte o bere! Mari, așa, câte doi litri aveau. No, băieți… și a doua zi am avut meciul. Doamne, Doamne… Dar când a fost stingerea, la 10, am fost în camere.
- Ați zis să fiți totuși fotbaliști.
- Cu o zi înainte, după-amiază, am făcut antrenament. Și era ud terenul. Tot câte o brazdă am făcut pe acolo, numai cu alunecări șmechere, că a venit presa, ne-am dat și noi figuri. A doua zi știi cum a fost terenul? Tuns așa, cu foarfeca! Nimic nu s-o văzut.
- E o legendă că v-ați dus la dușuri. Și nu erau cu robinet.
- Da, că erau cu senzori. Dar stai să-ți zic una înainte! Vin la aeroport cu autocarul după noi. Și punem bagajele jos în autocar. Autocar ca lumea. Noi aveam niște bombe aici. Punem bagajele acolo, plecăm, când suntem la hotel erau tot deschise alea, le deschisese șoferul din mașină. Noi am sărit repede să vedem dacă nu s-au pierdut bagajele. Râdeam. Ce minte am avut noi. Am crezut că a venit cu ușile deschise. Doamne, Doamne…
- Nu vă las cu întrebarea despre dușuri. Înțelegem că nu știați cum pornește apa.
- S-a întâmplat după meci, la baie. Ne-am prins până la urmă de șmecherie.
- S-a prins cineva până la urmă?
- Da, păi, tot umblam noi pe acolo, tot pipăiam. Doamne, Doamne… îngrămădiți am fost!
"Nu știu cine a mai dat două goluri la Real"
- Cum a reușit totuși o echipă din Divizia B să țină piept Realului?
- Am avut echipă bună, să știi… Se zicea că nu vor să ne bată că după aceea nu o să aibă spectatori acolo. Dar au jucat pe bune aici.
- Dar când a dat Koller 1-0 cum a fost?
- Păi, la 1-0 toți am rămas așa, înmărmuriți. Și nu numai noi, și spectatorii! Ce s-o întâmplat? Agustin era în poartă. Și apoi s-au pus pe noi și până la 5-1… dar a fost bine 5-2. Că nu știu cine a dat două goluri la Real.
- Aveți un tricou. Al cui e?
- Isidro (n.r. Isidro Díaz González, născut în 1954, e un fost jucător ofensiv crescut de Real Madrid, pentru care a bifat 140 de meciuri până în 1985). Cu el am schimbat.
Cașul din Italia, înainte să bată 6 campioni mondiali
- Înainte de Real ați avut turneu în Italia. Ați bătut Fiorentina, cu 6 campioni mondiali în echipă.
- Era de la argentinieni ăla micu'… fundaș central. Și ăla sărea ca dracu’ la cap. Passarella. Și ăla era micuț, cam cât mine, așa. El era libero. Cum sărea și ăla la cap… și așa, rău, fără frică!
6campioni mondiali au jucat în echipa care a întâlnit Baia Mare și a pierdut cu 1-3: Passarella și Daniel Bertoni cu Argentina în 1978, Galli, Graziani, Massaro, Antognoni cu Italia 1982. Al șaptelea, Vierchowod, plecase la Roma
- Ce amintiri aveți din Italia?
- Dar ce să îți povestesc… Nu știu dacă să zic. Am zis să facem bani în Italia. Și nu știu cine o venit și o zis: Măi, cumpărați caș! Nu era la noi de cumpărat. Numai la ferma Partidului. Și cum ne-au ajutat ăștia de la Partid, am dus caș. Colaci din ăia de caș mai mici, mai mari, să facem bani, să vindem acolo. Să facem un ban. Du-te, vezi-ți de treabă, ducem noi caș în Italia, care-i patria cașului… Și cum o fost și cald, și vara, cașul s-a înverzit!! Apăi n-am știut unde să-l aruncăm. Ce să facem cu el?!
"Cel mai bun din RSR"
- După Baia Mare ați mai jucat la Sighet și gata!
- S-a dus Michi Sabo, antrenorul, la Sighet. Și m-a luat cu el acolo. Acolo am promovat în Divizia B. Strigau ăia acolo "Buzgău al nostru e / Cel mai bun din R.S.R!" (râde)
- V-ați retras destul de tânăr.
- Da. Puteam să joc, aveam 33 ani, eram sănătos. Dar cine știa ce e aia Revoluție? Mi-am cumpărat niște TIR-uri, că mi-o plăcut să conduc, m-am luat cu TIR-urile, am făcut transporturi…
Confundat cu colegul care "l-a retras" pe Balaci
În 1984, Buzgău a fost confundat cu colegul Grigore "Gogu" Arezanov, omul care l-a accidentat pe Ilie Balaci, accidentare care avea să pună, practic, capăt carierei "Minunii Blonde". În ziarul Sportul, cronicarul Stelian Trandafirescu eticheta drept "regretabilă" faza în care "Buzgău, venit la deposedare, o intervenție cam tare, dar fără element intențional, a provocat accidentarea lui Balaci, devenit indisponibil".
Buzgău povestește că, în caricaturile vremii, picioarele sale au fost desenate ca două topoare. Doar că faultul îl făcuse altcineva. De ce au fost confundați? "Semănam fizic", spune Buzgău.
"Eu eram fundaș central, Gogu era fundaș dreapta. Într-adevăr, eu îl călcasem pe mână pe Balaci, am făcut o alunecare, când m-am sculat l-am călcat că n-am vrut, tot era sânge. Și el o crezut că m-am răzbunat. A fost faza că mi-a zis Balaci că n-o să mai joc eu fotbal. Sau ceva de genul. Sau "O să jucați la anul de la 11!".
Că Divizia B juca la 11. Și i-am zis: Nu-i nimic, că tu nu o să mai joci deloc!", rememorează Buzgău. Spune însă că Balaci și Dobrin au fost cei mai buni fotbaliști din istoria României. "Când jucai împotriva lui Balaci, îți rupea gâtul", referindu-se la momentul în care fundașii îl atacau decisiv. z
Ce erau "morișca" și portarul-libero
La Baia Mare, Viorel Mateianu a inovat pe cel puțin două laturi: "morișca", sistemul în care jucătorii schimbau pozițiile în teren, și portarul-libero. "
Ariciu era un fel de portar-libero. Ieșea din poartă, dădea pase, dribla, stătea ca și cum ar sta un libero și lăsa poarta goală. Nu mulți dădeau gol din poartă în poartă. Și era foarte avantajos pentru fundași", spune el. Despre "morișcă", o etichetează drept "foarte utilă".
"Nu s-a prins nimeni până târziu. Lucescu s-a prins". Cât despre antrenamente: "Nu făcea antrenament decât minge. Nu te punea să faci ture. Doar cu mingea".
CV Viorel Buzgău
Născut: 22 noiembrie 1956, Sălsig, Maramureș
Post: atacant, fundaș central
A jucat la: Minerul Ilba Seini (1975-'76), Minerul Cavnic (1976-'79, 1984-'85, 1991-'92), FC Baia Mare (1979-'84, 1985-'89), CIL Sighet (1989-'91)
A jucat 62 meciuri, a marcat 14 goluri în Divizia A, are alte 9 sezoane în Divizia B
Statistică: Liviu Manolache