Articol de Justin Gafiuc - Publicat marti, 15 martie 2016 00:00
Stabilit la Paris, „tunarul” Lorin Avădanei, 64 de ani, era spaima portarilor din Liga 1 în anii '80: asta este povestea de viaţă a unui sucevean rebel.
Microbiştii care umpleau stadioanele în anii '80 aveau la dispoziţie o panoplie impresionantă de şuteuri redutabili în prima divizie, de la Gheorghe Hagi, Iovan, Boloni şi Irimescu până la Beldeanu, Titi Varga sau Custov. Portarii tremurau când stăteau în faţa lor.
- În ciuda concurenței, unul singur şi-a câştigat însă apelativul de „Tunarul": Lorin Avădanei, fostul mijlocaş trecut pe la Suceava, Bacău şi Braşov.
- Textul a apărut inițial în martie 2016.
Lorin Avădanei: „I-am făcut comoţie lui Bumbescu”
Poveştile despre trasoarele fatale ale moldoveanului intraseră în folclorul tribunei, unde se glumea pe seama faptului că să te afli pe traiectoria „bombei" lui Lorin Avădanei echivala cu o sentinţă la moarte.
Stabilit de un deceniu la Paris, bărbatul ajuns azi la 64 de ani se amuză încă pe seama câtorva dintre fazele sale celebre.
„Pe Bumbescu l-am nimerit în plin şi s-a ales cu o comoţie, iar la un meci la Bistriţa am doborât trei adversari dintr-o lovitură liberă, ca la popice! Un jucător din zid a căzut lat după ce mingea l-a nimerit în frunte, iar ceilalţi doi, încercând să se ferească, s-au lovit cap în cap şi s-au prăbuşit şi ei! Nici nu mai spun câţi portari am dereglat la viaţa mea”.
Lorin Avădanei: „Mi-a plăcut vinul alb demisec”
Viaţa lui Avădanei a însemnat o furtună necontenită, un colier de amintiri inedite şi un destin bulversat din cauza prieteniei cu Bachus.
„Alcoolul m-a dărâmat. Cel mai bun era vinul alb demisec. Nu m-am împăcat niciodată cu tăria. Nimeni nu e de vină, în afară de mine, pentru greşelile pe care le-am făcut. Am băut mult vreme de 15 ani. Dar n-am mai pus gura pe alcool de un deceniu şi am devenit vegetarian", sună mărturisirea frustă a lui Lorin, în 2014.
Şi-a făurit aura de sperietoare de goal-keeperi încă de când evolua în liga secundă, la Suceava. „A fost o chestie nativă, dar şi antrenată de mic. Am lucrat mult pentru abdomen, fiindcă de acolo pleacă lovirea mingii. Mi-a plăcut să șutez bine mingea cu ambele picioare", spune Avădanei, care înşiră apoi o parte din golurile sale memorabile.
„Am bătut Rapidul cu o «rachetă» de la centrul terenuluI”
„La Piatra Neamţ, după ce tocmai terminasem armata, am intrat în repriza secundă şi, la două minute, am prins un șut de la 40 de metri de nici n-a simţit portarul mingea. Era aşa, un băiat cu părul lunguţ, se uita mirat şi a trebuit să-l anunţe colegii. «Ia vezi, tată, că ai ceva în plasă!»", se amuză Avădanei.
Şi încă două reuşite:
„Cu Rapidul am marcat cu stângul, o «rachetă» de pe la centrul terenului, golul ăsta chiar aş vrea să-l recuperez de pe vreo înregistrare de la TVR, când revin în ţară. Iar la debutul în Divizia A, în tricoul Bacăului, am bătut Craiova Maxima, cu 1-0, în '83. L-am învins pe Lung tot de pe la 30 de metri. Era echipa mare a oltenilor, cu Negrilă, Tilihoi, Cârţu, Crişan, Cămătaru. A fost mare bucurie atunci!”.
„Pe Mircea Lucescu ţi-era ruşine să-l păcăleşti”
Calităţile lui Avădanei nu i-au scăpat nici lui Mircea Lucescu. Selecţionerul l-a adus la lot pe bombardierul din Suceava din liga secundă şi l-a purtat într-un celebru turneu sud-american pe ruta Argentina - Peru - Chile, în primăvara lui '82.
Acolo n-a prins însă nici un minut pe gazon. Motivul îl dezvăluie chiar fostul mijlocaş:
„M-am certat rău cu secundul Rădulescu. Rămăsese să conducă singur echipa, fiindcă Lucescu s-a dus în Italia înainte de finalul cantonamentului ca să participe la stabilirea programului pentru preliminariile lui Euro '84. Dacă rămânea cu noi îmi vedeam eu de treabă, că-ţi era şi ruşine să-l păcăleşti pe nea Mircea! Se comporta extraordinar! Şi dacă încercai să-l minţi, te citea imediat. Dar cu Riciu m-am contrat că nu m-a băgat la un meci, am refuzat să cobor apoi la masă cu echipa şi m-a găsit în cameră când sorbeam nişte beri. M-a făcut beţiv. A cam avut dreptate să se supere, ce să mai vorbim?! Trebuia să stau eu în banca mea!".
„Riciu a distrus Craiova Maxima"
De la Mircea Rădulescu i s-a tras şi blocarea transferului în Bănie:
„Eram într-o vacanţă la Vatra Dornei şi m-am trezit cu Adrian Păunescu la uşă. «De mâine eşti jucătorul Craiovei». Am plecat să vorbesc şi cu ministrul Ştefan Andrei, treburile erau ca şi rezolvate, dar l-au pus principal după câteva zile pe Riciu în locul lui Tică Oţet. După incidentul din America de Sud, antrenorul a pus condiţia «Ori eu, ori Avădanei». Şi aşa a căzut tranzacţia, iar Rădulescu a rămas la Craiova şi a distrus toată echipa aia frumoasă. Ăsta-i adevărul!".
„Tunarul” a rămas la SC Bacău, unde făcuse un prim sezon remarcabil: locul 6, 33 meciuri, 7 goluri şi ratarea pe final a unei participări în cupele europene. Şi-a purtat apoi harul lovirii balonului la Braşov. "M-a tras acolo nea Mitică Dragomir, băiat bun!". Apoi, probleme familiale l-au împins la un gest extrem în vara lui '89: a plecat într-o vacanţă în Grecia, de unde nu s-a mai întors!
Avădanei: „Am plecat de nebun la Viena"
„Nici acum nu ştiu ce-am avut în cap atunci! Voiam să ajung ulterior în Norvegia, dar m-am oprit până la urmă de nebun la Viena. Printr-o cunoştinţă, am fost primit la nişte antrenamente la Wiener Sport Klub, în liga secundă. S-au interesat de mine, le-am şi plăcut, aşa că m-au legitimat imediat”, îşi aminteşte Avădanei.
A fost folosit libero în Austria, unde a jucat jumătate de an doar pentru echipa secundă a lui WSK:
„Fugarii nu puteau primi dreptul de transfer decât după 12 luni de suspendare. Dar a căzut domnu' Ceauşescu şi am putut urca la prima formaţie la Wiener înainte să treacă şase luni de pauză. Am promovat în Liga întâi, unde mi-am negociat singur un contract rezonabil: 3.000 de dolari pe lună, casă şi masă plătite de club. Mai sărăcuţ, nu aruncau cu banii pe fereastră!".
„La cafea cu Andy Herzog”
Şi continuă: "Am evoluat contra lui Prohaska şi Krankl, erau antrenori, l-am avut adversar pe Andy Herzog, cu care am devenit amic, ieşeam deseori împreună la o cafea în oraş. Cu Zoran Barisic, actualul "principal" de la Rapid Viena, am fost coleg şi prieten la cataramă. Ne vizitam reciproc, locuiam în acelaşi cartier, lângă Prater". La capăt va fi fost însă un mare regret: „Am strâns ceva bănuţi în perioada aia, dar, pentru că o luasem pe o pantă greşită, s-a dus totul de râpă!".
O scurtă carieră de antrenor în ţară, „la Suceava am salvat echipa, la Târgu Neamţ, fostul patron Vali Gârbea a dat faliment şi am retrogradat cu nişte copii”, şi încercări inutile de a rămâne în fenomen, „nu te bagă nimeni în seamă dacă n-ai intrări, numai minciuni şi vrăjeli!", l-au împins la decizia de a se stabili peste hotare. „Decât să fi rămas pe stradă în România, am preferat să-mi câştig o pâine cinstită în străinătate", spune Avădanei.
„Bat stadioanele din jurul Parisului”
E stabilit în Franţa de 10 ani şi, printre altele, e antrenor privat pentru copii: "Îi mai aduc părinţii pe puşti să se pregătească suplimentar faţă de ce fac la cluburi, iar eu îi ajut". Îi e greu să se desprindă de fotbal, "bat stadioanele din jurul Parisului să văd meciuri şi la liga a cincea".
Ar vrea să-şi recupereze din ţară carnetul de antrenor, l-a pierdut pe cel vechi.
"Am dat un gol miraculos la Galaţi, cu un şut de pe la 60 de metri, dar deşteptul de arbitru mi l-a anulat pentru ofsaid. Auzi tu, ofsaid la o torpilă de la mama naibii! Pe vremuri, băieţii erau unşi bine pe la coaste, fluierau după cum bătea vântu'"
Lorin Avădanei"Prin cantonament, Mircea Lucescu mai dădea liber la câte două beri la masă. Ştia omul cât să lase coarda. Mai trăgeam şi de un pahar cu vin cu Coraş şi Bogdan. Dar nu-ţi permiteai să sari calul cu Lucescu prin pregătiri"
Lorin Avădanei"La lotul naţional am fost coleg de cameră cu Duckadam, un caracter extraordinar şi un băiat finuţ. Nu vorbea mult, era un tip la locul lui şi chiar îmi pare rău că n-am mai avut posibilitatea să ţinem legătura. Îl salut cu drag!"
Lorin Avădanei
21 de meciuriîn prima ligă austriacă a jucat Avădanei în tricoul lui Wiener Sport Klub, în sezonul '90-'91: a marcat un gol
CV - Lorin Avădanei
- Data naşterii: 22.02.1956, Siminicea (Suceava)
- Post: mijlocaş
- A jucat la CSM Suceava ('77-'83, '89), SC Bacău ('83-'86), FCM Braşov ('86-'89), Wiener SC ('90-'91)
- Meciuri/goluri L1: 162/35
- Meciuri/goluri România U21: 1/0
Citește și alte superreportaje GSP:
EXCLUSIV „«Ce p...a mă-sii, tu eşti miliţian, ce să ne facă ăştia?»” » Dumitru Dragomir, interviu fabulos: ce banc i-a spus dictatorului Ceaușescu și cum s-a ridicat din sărăcia cruntă în care a crescut
)
)
)
)
)
)
)
)
