Fiul legendei s-a întors acasă. Un Grand Slam miraculos + Visuri fără vârstă

„Stanno” trăiește prin fiul său

Jay Stansfield are 19 ani și joacă sub formă de împrumut în acest sezon la Exeter City, în liga a III-a engleză. Un transfer care a adus lacrimi în ochi fanilor echipei, dar care a emoționat și alți suporteri din întreaga lume. Jay poartă numărul 9, cel cu care juca pe spate tatăl său, Adam, o legendă a clubului. Acesta a decedat la doar 31 de ani, în 2010, din cauza cancerului.

În semn de respect față de Adam, clubul a decis atunci să retragă numărul 9. Acum, puștiul regretatului fotbalist îl va prelua și va evolua în fața unei tribune care poartă numele tatălui său pe St. James Park. În 2017, Adam Stansfield a fost inclus în Exeter City Hall of Fame.

• Adam Stansfield (foto: adamstansfieldfoundation.com)

Jay, privit ca un fotbalist cu potențial, cu selecții la naționalele U18 și U20 ale Angliei, a fost împrumutat de Fulham, echipă cu care are contract până în 2024, la Exeter City, echipă de la care l-a și cumpărat în 2019.

Videoul prin care clubul anunța oficial transferul lui Jay Stansfield a devenit viral, bifând peste 3 milioane de vizualizări. Jay a primit enorm de multe mesaje din întreaga lume și a încercat să răspundă la cât mai multe: „E politicos să spui mulțumesc”, a declarat el pentru theguardian.com. Copleșit de căldura cu care a fost primit, tânărul a plâns după prima apariție la Exeter. În ultimii 12 ani, nu a fost meci la care publicul să nu-i cânte numele lui Adam.

Debutul lui Jay la echipă a trezit amintiri. Era inevitabil. A fost primit cu multă căldură, cu toată dragostea și dorul adunate de fani în ultimii 12 ani de când și-au pierdut favoritul. A fost așteptat cu brațele deschise, iar el a răspuns cu la fel de multă afecțiune. A stat zeci de minute și a împărțit autografe, s-a pozat cu fanii, mulți de vârsta tatălui său, care i-au mărturisit că au avut lacrimi în ochi când au aflat că se întoarce acasă unul de-ai lor.

Mii de voci au străpuns aerul cu o scandare care se aude în fiecare săptămână la meciurile echipei: „Stanno! Stanno!”. Un strigăt dedicat lui Adam, care acum i se adresează și fiului acestuia.

Adam Stansfield a jucat pentru Exeter între 2006 și 2010. A marcat 37 de goluri în 142 de meciuri. În aprilie 2010, în timpul celui de-al patrulea sezon la Exeter, a fost diagnosticat cu o formă de cancer colorectal. A fost supus unei intervenții chirurgicale pentru a i se extirpa o parte din colon și s-a alăturat echipei în pre-sezon, în ciuda efectelor ședințelor de chimioterapie care au urmat după operație. Starea lui s-a deteriorat rapid și a murit pe 10 august. Avea doar 31 de ani și era unul dintre favoriții suporterilor după ce jucase un rol important în două promovări succesive pentru „The Grecians”, conform fourfourtwo.com.

M-am gândit dacă să iau sau nu tricoul cu numărul 9. Vreau să trăiesc în umbra lui sau să-mi creez propria poveste? Apoi mi-am dat seama că, indiferent de numărul pe care l-aș lua, voi trăi în umbra numelui tatălui meu și presiunea va fi aceeași. Să port acest număr și să alerg în fața tribunei care poartă numele tatălui meu e un privilegiu și înseamnă enorm de mult pentru mine.

Mă emoționez puțin dacă îi aud pe oameni vorbind despre tata. Încerc să rămân echilibrat și să nu mă uit la prea multe videouri sau să vorbesc prea mult despre el. Sper să fie mândru de mine.

- Jay Stansfield

15 operații în 16 ani și un Grand Slam miraculos

Martín de la Puente are 23 de ani și joacă tenis. E primul spaniol care câștigă un Grand Slam în scaun cu rotile la dublu. Martín a făcut echipă cu francezul Nicolas Peifer (care e la al 8-lea titlu de dublu). Spaniolul a visat mulți ani la ziua în care va ridica trofeul, o performanță greu de imaginat pentru cineva care până la 16 ani a suferit 15 operații și i-a fost amputat piciorul stâng: „Am avut multe probleme, am fost în prea multe săli de operație, am făcut prea multe ședințe de recuperare. A fost greu”.

Sportivul paralimpic a povestit cât de anevoios a fost drumul parcurs până la ridicarea trofeului. S-a născut cu o tulburare de creștere osoasă, una dintre cele mai rare boli din lume, denumită sindromul Proteu. Medicii au decis să îi amputeze piciorul stâng, o experiență traumatizantă pentru tânărul Martin.

Însă asta nu l-a oprit să facă sport. A practicat înot, baschet și a jucat șah, dar cel mai mult iubește tenisul, iar pasiunea pentru acest sport l-a făcut să muncească pentru a deveni unul dintre cei mai buni din lume.

Sportivul înfruntă greutățile cu un zâmbet. Iubește viața și asta l-a ajutat enorm în cele mai grele clipe. Următoarea țintă a lui Martin: Jocurile Paralimpice de la Paris, 2024.

Dizabilitatea mi-a deschis un pic ochii, m-a făcut să fiu mai pozitiv. Am luptat toată viața mea. La 8 ani, mi s-a spus că va trebui să trăiesc toată viața fără un picior. Imaginați-vă ce înseamnă asta pentru un copil...

- Martín de la Puente

A primit șansa carierei la 38 de ani!

Se zice că ghinionul unora e norocul altora, iar asta i se potrivește perfect lui Remko Pasveer, goalkeeperul care trăiește a doua tinerețe în fotbal. Și, dacă suntem sinceri, e mult mai frumoasă decât prima. Portarul care va împlini 39 de ani în noiembrie era până în urmă cu un an aproape un necunoscut, acum apără poarta lui Ajax și a naționalei Olandei și se pregătește să meargă la Mondialul din Qatar. E al doilea cel mai în vârstă fotbalist (38 de ani și 318 zile, după Sander Boschker - 39 de ani și 224 de zile) care a jucat pentru „Portocala Mecanică”.

• Remko Pasveer în poarta naționalei (foto: Guliver/Getty Images)

În 2021 a semnat cu Ajax și în decurs de 12 luni, la 38 de ani, a ajuns de la a treia variantă de portar la Ajax să fie potențialul titular al buturilor naționalei pentru Mondialul din Qatar. E singurul portar din istoria Eredivisie care are 8 meciuri consecutive fără gol primit în deplasare.

După o carieră discretă în Olanda, la echipe precum Twente, Almelo, Go Ahead Eagles, PSV și Vitesse, Pasveer a semnat în 2021 cu Ajax. Venise la club fără mari speranțe că va juca, fiind a treia variantă după Maarten Stekelenburg și Andre Onana (plecat, între timp, la Inter), însă accidentarea conaționalului său și suspendarea pentru dopaj a camerunezului l-au propulsat drept titular al echipei lui Ten Haag (la acea vreme) și a continuat să apere și cu Alfred Schreuder pe bancă. 

• Remko Pasveer în poarta lui Ajax (foto: Imago)

A debutat în Champions League la 37 de ani, în sezonul trecut din Eredivisie a fost titular în 20 de meciuri și în 17 dintre ele nu a primit gol.

În septembrie a primit PRIMA convocare la națională. A debutat la 38 de ani și a păstrat poarta intactă în ambele meciuri din Liga Națiunilor. Van Gaal a anunțat că-l va lua probabil în Qatar. Goalkeeper-ul a preferat să-și tempereze entuziasmul: „Mai sunt multe meciuri de jucat până atunci, orice se poate întâmpla. E prea devreme să mă gândesc la asta”

Am muncit din greu ani de zile și acum mi se pare că toate piesele puzzele-ului sunt puse cap la cap. E una dintre cele mai frumoase nopți din viața mea. Nici măcar nu îndrăzneam să visez la așa ceva acum câțiva ani. Când eram copil visam să joc pentru echipa națională. Am reușit. Acum îmi doresc să joc la Mondial.

 - Pasveer, după debutul la națională

Fostul atacant olandez, Rafael van der Vaart, face lobby pentru ca Pasveer să fie titular la CM 2022: „Nu se panichează, le oferă liniște fundașilor și asta se vede. Are un joc bun de picior și a arătat asta în meciuri importante. De ce n-ar fi în poartă la Mondial?”

Până la următoarea întâlnire pe mail, vă aștept pe GSP.ro pentru știrile de zi cu zi. Iar dacă aveți ceva să-mi spuneți, poate chiar o poveste sensibilă de semnalat, îmi puteți scrie oricând la adresa de mail [email protected].