Superputerea lui Acerbi. Învins, dar fericit în „Teatrul viselor” + „Copile, fă asta pentru mine”

În 2019, echipa națională a Italiei a făcut o vizită la un spital pentru copiii bolnavi de cancer. Francesco Acerbi, fotbalist care a învins de două ori această boală oribilă, nu a vrut să plece până nu s-a asigurat că a vizitat toți copilașii.

Echipa a fost împărțită în grupuri ca să poată acoperi tot spitalul cu vizitele, dar Acerbi avea alte planuri. O misiune mai importantă decât orice. Voia să le ofere un zâmbet și o îmbrățișare tuturor celor care luptă cu boala. Ca să le dea o speranță că mai poți să și câștigi în fața acestei maladii cumplite.

• Acerbi a fost întâmpinat cu bucurie de micuții pacienți

„Francesco, trebuie să plecăm, e târziu, toți colegii tăi sunt deja în autocar” i-au spus oamenii din staff. „Nu-mi pasă, pot pleca fără mine. Voi lua un taxi. Nu plec de aici până nu văd pe toată lumea, până nu trec prin fiecare salon” a fost răspunsul lui. 

Acerbi a învins de două ori cancerul. Iar cu vizita asta și gestul minunat poate considera că l-a mai învins o dată. 🙂

Performanță fantastică în fața echipei de suflet

Goalkeeper-ul nigerian Francis Uzoho e fan Manchester United de când se știe, iar joi seara și-a îndeplinit un vis. Pentru că Fabiano, titularul Omoniei Nicosia, e accidentat, Uzoho a fost între buturi pe Old Trafford, și a făcut meciul vieții lui! Portarul de 23 de ani a avut 12 parade în „Teatrul viselor”, dar a fost învins în prelungiri, 90+3, de McTominay. Pentru prestația sa a fost numit „Man of the Match”.

Înfrângerea nu i-a șters de pe față zâmbetul. S-a bucurat nespus de șansa de a trăi un asemenea meci și de a fi unul dintre cei mai apreciați jucători ai ciprioților. Pentru că uneori nu victoria e totul, ci drumul parcurs, emoțiile trăite și visurile îndeplinite.

• Francis Uzoho, după o intervenție în fața lui Cristiano Ronaldo (foto: Guliver/Getty Images)

Nu sunt dezamăgit, am făcut un meci bun. Aș fi preferat să luam măcar un punct, dar sunt fericit. Nu e ușor să joci aici. Este un vis devenit realitate să joc pe Old Trafford. Am visat la asta foarte, foarte mult timp. Atunci când am văzut tragerea la sorți, am vrut să joc pe stadionul acesta și m-am rugat la Dumnezeu să am ocazia asta. Am primit-o și sunt atât de fericit! A fost cel mai bun meci al meu, sunt mândru de asta, sunt mândru de colegii mei.

- Francis Uzoho

După meci, nigerianul a schimbat câteva cuvinte cu idolul lui, David de Gea, dar și cu Erik ten Haag, ambii felicitându-l pentru evoluția senzațională.

Uzoho a fost o inspirație pentru noi, sunt foarte mândru de el. Când joci cu o echipă de nivelul ăsta ai nevoie de un portar care să apere bine, iar Francis a fost senzațional. Sunt foarte fericit pentru el, s-a descurcat minunat sub o presiune fantastică.

- Neil Lennon, antrenor Omonia Nicosia

„Acum pot să mor liniștit. Mulțumesc, copile!”

De foarte multe ori, nu fanii sunt cei sensibilizați de acțiunile cluburilor sau ale jucătorilor. Se întâmplă adesea ca rolurile să se inverseze. A trăit-o pe pielea lui James Rodriguez.

Când avea doar 17 ani și juca în Argentina, la Banfield, un fan s-a apropiat de el cu o rugăminte arzătoare. Își purta anii, mulți la număr, cu demnitate și mândrie, dar și cu o mare neîmplinire în suflet. Nu-și văzuse niciodată echipa campioană.

• James n-a uitat de unde a plecat în fotbalul mare. S-a pozat în tricoul lui Banfield, echipă pentru care a jucat timp de două sezoane (foto: twitter/@CAB_oficial)

„Eram la antrenament și omul acesta, care văzuse triumfuri, promovări, retrogradări, bune și rele, s-a apropiat de mine. Clubul avea atunci 113 ani, iar acest bărbat era fan al lui Banfield dintotdeauna”.

S-a uitat îndelung în ochii fotbalistului. Îl privea cu drag, așa cum bunicii își privesc nepoții. Cu drag, dar și cu încredere. „Mi-a zis: «Vă rog, câștigați titlul că o să mor și mi-aș dori tare mult să vă văd campioni»”.

În 2009, Banfield, cu James pe teren, a devenit campioană, iar visul bătrânului s-a îndeplinit. „Când ne-am reîntâlnit, mi-a zis: «Acum pot să mor liniștit. Mulțumesc, copile!» și m-a îmbrățișat”, a povestit James.

Până la următoarea întâlnire pe mail, vă aștept pe GSP.ro pentru știrile de zi cu zi. Iar dacă aveți ceva să-mi spuneți, poate chiar o poveste sensibilă de semnalat, îmi puteți scrie oricând la adresa de mail [email protected].