Articol de Cristina Negrilă - Publicat marti, 16 octombrie 2018 17:03
1998. Înaintea finalei Mondialului, Franța a dedicat o ședință de pregătire pentru a stabili cum poate fi oprit Ronaldo. Marele Ronaldo. Care era mare și la 22 de ani.
Marcel Desailly, Lillian Thuram, Frank LeBoeuf. Doar câțiva dintre greii francezilor. La un antrenament înaintea finalei cu Brazilia s-au strâns alături de selecționerul Aime Jaquet să facă brainstorming pentru a găsi formula prin care să-l oprească pe "Fenomen".
Aime Jacquet: Mereu driblează așa, ai impresia că se duce în stânga, dar pleacă în dreapta. Niciodată invers!
Desailly: Mie mi-a făcut așa la Milan, nici n-am văzut mingea! Nu contează în ce parte pleacă, nu ai timp să vezi mingea. Parcă e magician! Stă așa în fața ta, te uiți în jos și mingea nu mai e!
Thuram: Regula numărul 1: nu te apropia prea mult de el. Pentru că știi ce face? Te folosește, așteaptă și apoi, pentru că e mare se întoarce. Ceea ce trebuie să faci e să nu-l lași să se întoarcă, pentru că atunci când se întoarce e periculos!
Desailly: Dacă e cineva în spatele tău, intră la el, dacă nu, fii pregătit să te duci în direcția opusă. Când se întoarce trebuie să îi iei mingea.
Ce nu știau băieții lui Aime Jacquet
Ronaldo avea probleme mari. Atât de mari încât a ajuns la spital după ce și-a speriat îngrozitor colegii! Cu o oră înainte de meci venea anunțul-șoc: Ronaldo, 22 de ani, superstar deja, cu 34 de goluri marcate în sezonul ăla în toate competițiile, și 4 la acel Mondial, nu era în echipa de start.
Oficial, Ronaldo acuza probleme la gleznă. În realitate, fusese găsit într-o stare înfiorătoare de colegi și fusese dus la spital.
Roberto Carlos a fost cel care l-a găsit în plină criză de convulsii în camera de hotel și a alertat pe toată lumea. Cesar Sampaio i-a acordat primul ajutor, asigurându-se că nu-și înghite limba. Inițial, nu au vrut să-i spună ce s-a întâmplat, pentru că el nu-și amintea nimic. L-au lăsat să doarmă și abia apoi l-au dus la spital (?!?) unde i-au făcut analize și totul părea OK.
După mulți ani, a apărut un alt scenariu, nu ar fi fost vorba despre convulsii, ci despre un stop cardiac. Și, it gets better, medicii de la spital s-ar fi luat după "diagnosticul pus de Roberto Carlos" și l-au tratat pentru crize de epilepsie. Adică i-au dat niste pastile complet nerecomandate în crize cardiace și ar fi fost la un pas sa-l omoare! Atunci cînd Ronaldo a ajuns la spital, inima lui avea doar 18 bătăi pe minut.
Ce s-a întâmplat rămâne încă un mister, unii zic că doctorul Toledo i-a făcut o injecție greșită, n-a vrut să-și asume greșeala și d-asta nici n-a protestat prea tare când Fenomenul a forțat să joace, motivând că se simte bine.
Alții spun că Nike, cu care brazilianul avea contract și care ar fi pierdut multi bani dacă el nu întra pe teren, a insistat ca Ronaldo să joace neapărat finala. Mai e varianta că s-ar fi încercat otrăvirea lui de către francezi sau că de la o injecție în genunchi a avut reacții adverse. Varianta mea preferată :D e că Brazilia a vândut meciul, trebuia să piardă la limită, dar bulversați total de starea în care-l găsiseră pe superstarul lor au clacat.
Ce spune Ronaldo despre problemele de atunci?
"M-am dus să mă odihnesc după prânz și ultimul lucru pe care mi-l amintesc e că m-am așezat în pat. După asta am avut convulsii. M-am trezit înconjurat de colegi și de doctorul Lidio Toledo. Nu voiau să-mi spună ce s-a întâmplat. I-am rugat să iasă din cameră ca să pot dormi.
Apoi, Leonardo m-a luat la o plimbare și mi-a explicat toată situația. Mi-a zis că nu pot juca în finală. Niciuna dintre analizele pe care mi le-au făcut nu arătau nimic neobișnuit, era ca și cum nimic nu se întâmplase. Toți ziceau că nu pot juca. M-am dus cu analizele și le-am zis că vreau să joc, că nu e nimic care să mă oprească. Nu le-am dat altă opțiune.
Am jucat și poate am afectat prestația întregii echipe pentru că acea convulsie fusese ceva înfiorător pentru colegi, nu era ceva ce vezi în fiecare zi. În orice caz, aveam o datorie față de țara mea și nu voiam să dezamăgesc. Am simțit că pot juca. Evident, n-a fost unul dintre cele mai bune meciuri din cariera mea, dar am fost acolo să-mi fac datoria".
Long story short, Ronaldo a fost titular, în cele din urmă. Toți ochii au fost pe el. Ar fi fost oricum, și fără tot scandalul iscat de "uite-l, e pe bancă, uite-l, e titular!" LeBoeuf l-a urmărit pe tot terenul, deși la cât de confuz era Ronaldo, probabil, nici nu mai era nevoie.
Franța i-a dat un 3-0 sec Braziliei.
Ronaldo a trecut peste episodul delicat și a tot câștigat trofee. Rămâne în urmă misterul din ziua finalei și o carieră chinuită de accidentări oribile. În ciuda tuturor obstacolelor, Ronaldo a fost un adevărat Fenomen. Unul căruia adversarii îi dedicau ședințe de pregătire pentru a-i descifra driblingurile și pentru a încerca să-l oprească.
)
)
)
)
)
)
)
