Articol de GSP - Publicat marti, 18 iulie 2017 15:57
Andrea Pirlo a fost dorit în Qatar și s-a trezit în mijlocul unor negocieri inedite, arabii fiind dispuși să facă orice pentru a obține semnătura mijlocașului italian.
Povestea acestor discuții a fost scrisă de fotbalist în cartea sa ”Gândesc, deci joc” și a fost reprodusă pe pagina de facebook ” Romanzo Calcistico”.
Redăm mai jos textul integral:
- ”Andrea, te vor cei din Qatar.” Când agentul meu Tulli Tinti mă abordează la telefon fără să mă salute, înseamnă că e ceva serios.
- "Scuze, ce?"
- "Vei juca în Qatar."
- ”Dar ești nebun? Nici gând.”
- ”Păi și Guardiola a jucat acolo.”
- ”Era pe final de carieră.”
- ”Bine, bine, dar ar fi politicos să te întâlnești măcar cu ei.”
- ”Ok. Când sosesc?”
- ”Sunt deja aici. Pune-ți o cravată, vin să te iau imediat.”
Mă așteptau la ”Principe di Savoia”, un hotel extraluxos. Luaseră un apartament imens. Erau propietarul clubului, câțiva oficiali și o duzină de avocați.
- ”Salut, contractul e gata.”
- ”Bună ziua și vouă, e o plăcere să vă cunosc.”
- ”O să arăți grozav în tricoul echipei noastre.”
- ”Cu plăcere, mă numesc Andrea Pirlo.”
- ”Nu e nevoie să te decizi imediat, îți putem lăsa câteva minute să te gândești.”
Era un fel de incompatibilitate lingvistică, o fractură spațio-temporală. Ei erau deja în viitor, eu mă concentram pe prezent. Atunci am înțeles că Moș Crăciun există.
- ”Andrea, câți copii ai?”
- ”Doi.”
- ”Avem o școală britanică foarte bună în Qatar.”
- ”Dar mie îmi place să îi aud vorbind în italiană.”
- ”Atunci vom construi o școală nouă și vom angaja doar profesori italieni. Ești pasionat de condus?”
- ”Da.”
- ”Am fi fericiți dacă ai accepta ca dar oricare Ferrari.”
- ”Oricare?”
- ”Și dacă îți va lipsi Italia, vei avea mereu la dispoziție un avion privat pregătit pe pista aeroportului.”
- ”Dar...”
- ”Contractul e gata, e pe patru ani.”
- ”Vă mulțumesc, dar...”
- ”40 de milioane de euro!”
În acel moment, agentului meu Tinti i s-a tăiat respirația.
- ”40 de milioane de euro pentru toți cei patru ani, nu pe sezon. Totuși, nu putem exagera, e criză.”
- ”Eh, înțeleg.”
- ”Dar dacă 10 milioane pe an nu îți ajung, putem discuta, nu e problemă.”
Înainte să cad pradă tentației mi-am propus să închid negocierile.
- ”Vă mulțumesc într-adevăr, dar nu pot, cred că mai am multe de oferit în campionatul italian. În cazul în care îmi schimb părerea, vă dau de veste peste câțiva ani.”
- ”11 milioane...”
- ”Tinti, să mergem!”
- ”12 milioane...”
- ”Tinti!!!!!”
- ”13 milioane....”
L-am luat practic pe sus pe agentul meu, era încă în stare de extaz și am scăpat.”