SPECIAL GSP Obligat să se retragă la 23 de ani, după ce a leșinat pe teren, un fost fotbalist de la Real Madrid a revenit, după 8 ani, în locul unde s-a născut a doua oară

Articol de Cristina Negrilă - Publicat marti, 05 aprilie 2016 14:17

Fostul fotbalist Ruben de la Red, 30 de ani, s-a întors duminică în locul unde s-a născut a doua oară, la Irun. Acolo, în 2008, fostul mijlocaș al lui Real Madrid și-a pierdut cunoștința, în minutul 13, rămânând întins pe gazon secunde bune, în timpul unui meci de Cupă, cu Real Union.

Atunci, microbiștii s-au dus imediat cu gândul la Antonio Puerta, fostul fotbalist al Sevillei, care a murit la spital după ce s-a prăbușit pe gazon într-un meci, în 2007.

De la Red a avut zile, a trebuit să renunțe la cariera de fotbalist la doar 23 de ani, și-a făcut ucenicia ca antrenor la echipa de tineret a lui Real Madrid, între 2012 și 2015, iar din 2015 e antrenorul echipei a doua a lui Getafe.

30 octombrie 2008

Ruben rememorează, în Marca, ziua în care viața lui s-a schimbat definitiv. "Totul era perfect, inclusiv în timpul meciului mă simțeam fantastic. Plouase un pic și terenul era ud, așa cum îmi plăcea mie. Am primit o minge în bandă și am încercat să centrez. Mingea s-a dus afară, iar când mă repliam am simțit multă căldură la cap și am leșinat. Nu-mi amintesc nimic despre leșinul propriu zis, ce-mi amintesc sunt palmele date de doctorul Hernandez ca să mă trezesc. După ce mi-am revenit mă simțeam bine, eram conștient de tot ce se întâmplă în jurul meu, dar nu știam ce se întâmplase. Era ca și cum m-aș fi trezit după ce am dormit o oră, doar că fusese un minut".

Fostul mijlocaș spune că ceea ce i s-a întâmplat a fost cu totul diferit de cazul tragic al lui Antonio Puerta, petrecut cu un an înainte.

"Subiectul Puerta era încă foarte prezent, dar eu am avut ceva mult mai puțin important. S-au făcut comparații între noi, dar eu nu am suferit un stop cardiac, ci un simplu leșin. Am fost inconștient între 20 și 30 de secunde, dar atât. Însă toată lumea era speriată și se gândea la ce se întâmplase cu el".

Cu gândul la soție

Ruben a fost scos pe targă de pe teren, dus în vestiar unde i s-a luat tensiunea. Apoi a fost transportat cu ambulanța la spital pentru mai multe investigații. A cerut telefonul mobil pentru a-și suna soția ca s-o liniștească. Tania nu urmărea partida la TV, dar fusese sunată de cunoscuți care îi povestiseră cele întâmplate. Nu știa dacă situația e gravă, dar imaginile prezentate la TV fuseseră șocante și jucătorul voia să se asigure că nu e îngrijorată. De la Red a rămas în spital o noapte, apoi a fost externat. Inițial, diagnosticul a fost sincopă cardiacă.

A căutat mult timp explicații pentru ce i se întâmplase, o părere avizată clară. "Mi-au făcut mai multe teste pentru a afla ce se întâmplase, de ce. Dar fără niciun răspuns. Am fost dus la cei mai buni specialiști cardiologi, dar nu se puneau de acord, iar eu nu puteam juca și trăiam într-o incertitudine continuă"

"Am rămas cu senzația că nu m-am putut bucura de fotbal așa cum îmi doream" Ruben de la Red

Am trecut prin momente foarte urâte, în care situația mă copleșea. A fost o lovitură greu de suportat. Nu îmi dădea nimeni vreo explicație despre ce se întâmplase. Să-mi fi zis: «Uite, ai asta, nu mai poți juca fotbal». Sau: «Uite, ai asta și tratamentul e ăsta».

La un moment dat le-am zis: «Dacă nu mai pot juca, spuneți-mi ca să conștientizez și eu și să încep să mă gândesc la alte lucruri». Se întâmplaseră atâtea: cazul Puerta, moartea lui Jarque (în august 2009) ... Mi se făceau analize... Cazul meu a devenit mai mult unul care era tratat ca un exemplu, decât unul de medicină. Faptul că aș fi putut reveni pe teren genera frică".

dezamăgit de colegi

Perioada de la momentul leșinului pe teren până la anunțul retragerii a fost una zbuciumată. Singurele momente în care își găsea liniștea erau cele petrecute cu familia.

"Am petrecut tot timpul liber pe care-l aveam alături de soție și de primul nostru copil. A fost refugiul meu. Am încercat să iau părțile bune din tot ce se întâmplase. Plus că, mi-era greu să merg la Valdebebas, unde colegii mei se antrenau. La un moment dat nici nu mai merita să trec pe acolo. Erau unii colegi afectați de ce mi se întâmplase, alții însă mă priveau ca pe o fantomă".

Declarat inapt pentru efort după un an și jumătate

După un an de întrebări fără răspuns, Ruben începuse să se resemneze: "Devenisem pesimist, nu aveam un diagnostic clar. Plus că, la mine nu se mai punea problema când voi reveni pe gazon, ci ce se va întâmpla dacă voi reveni. Le era frică pentru că nu știau ce am, le era frică de un nou caz Puerta sau Jarque. Mi-au făcut o biopsie miocardică și mi-au pus un fel de stimulator cardiac. Am ajuns să fac 4 probe de efort și ieșeam să alerg cu doctorul Serratosa, care căra după el un rucsac în care avea un defibrilator. Am forțat și nu s-a întâmplat nimic. Reluasem mișcarea și așteptam să vedem ce se întâmplă".

Totul a continuat în același stil, nimeni nu și-a asumat un diagnostic, iar după un an și jumătate, Tribunalul medical al Asigurărilor Sociale l-a declarat inapt pentru efort fizic la cel mai înalt nivel. Nu exista un diagnostic clar, dar nimeni nu-și putea asuma riscul de a-i da undă verde pentru a reveni pe gazon.

Abandonat de conducere

Pe 4 noiembrie 2010, Ruben de la Red și-a anunțat, printre lacrimi, retragerea. Nu și-a putut încheia discursul pregătit. Singurul oficial care a venit din partea clubului a fost Jorge Valdano: "Îi mulțumesc că a venit, a fost singurul care a fost alături de mine. Am văzut, la mai mulți ani după, că la conferința lui Abidal când s-a despărțit de Barcelona, era toată lumea. La a mea au lipsit mulți. Dar asta e. Fiecare face cum vrea. Valdano era un tip sincer, se vedea durerea pe chipul lui, durerea că un tip atât de tânăr trebuie să renunțe la fotbal", spune, cu regret fostul jucător.

"Am visat de multe ori că sunt încă fotbalist, dar asta o să se întâmple pentru tot restul vieții" Ruben de la Red

Ruben a continuat să primească oferte mult timp după ce și-a anunțat retragerea. "Dacă mă uitam la testele făcute, aș fi revenit. Dar în martie 2011, la altă investigație, un medic mi-a detectat o afecțiune miocardică. Am început să înțeleg. Mi-am zis: «Poate că nu mi se va mai întâmpla nimic, dar poate se întâmplă». Nu puteam reveni pe teren. Am decis să privesc înainte și să o iau pe alt drum. Cariera mea de fotbalist era încheiată. Se încheiase un ciclu, iar să fi revenit ar fi fost o greșeală".

"Am senzația că n-am putut să mă bucur de tot ce-mi oferea fotbalul. Am avut succes, am fost important în fotbal, rămân cu lucrurile astea. Mi-am petrecut jumătate din viață luptând pentru visul meu și mi l-am îndeplinit, deși n-am avut timp suficient pentru a mă bucura. E păcat. Am senzația că nu m-am bucurat de fotbal așa cum voiam", mărturisește De la Red.

"TATI A ADORMIT PE TEREN"

Unul dintre momentele cele mai delicate pe care le-a avut de înfruntat Ruben a fost legat de fiul său el mare, Oliver: "A venit acasă plângând. La școală îi spuseseră că inima mea a murit. A plâns toată noaptea pentru că zicea că o să mor. Le-am arătat imaginile fiilor mei și le-am explicat că eram fotbalist și că am adormit pe teren. Erau prea mici, nu era nevoie de detalii, ci doar de câteva cuvinte pentru ca ei să se liniștească".

"Fiecăruia dintre noi îi vine rândul să moară, al meu n-a fost atunci. În ziua aia nu mi s-a oprit inima, dar va veni altă zi în care o să se întâmple asta și va trebui să plec. În cele din urmă, cu toții murim. Trebuie să fim fericiți cu ceea ce avem" Ruben de la Red

Așa arăta "11"-le de la ultimul meci al lui Ruben de la Red în tricoul lui Real Madrid: Dudek, Salgado, Heinze, Metzelder, Marcelo, De la Red, Diarra, Guti, Drenthe, Higuaín, Saviola. Era un meci de Cupă, contra lui Real Union.

Născut la Mostoles, pe 5 iunie 1985, Ruben a început fotbalul la Real Madrid. Din 2004 a jucat la echipa a doua a madrilenilor (95 de meciuri, 14 goluri), apoi, în 2005, a urcat la prima echipă (10 meciuri), iar în 2007 a fost cedat la Getafe (31 de meciuri, 2 goluri), unde a rămas un singur sezon.

În 2008 a revenit la Real Madrid, unde a mai jucat 7 meciuri. Era pe val după revenirea la clubul la care începuse fotbalul. Sezonul petrecut la Getafe îi prinsese bine și era determinat să arate că merită să rămână să joace alături de Dudek, Diarra, Guti, Salgado, Heinze și alții. La un meci cu Real Union s-a prăbușit pe teren. Sincopă cardiacă a fost primul diagnostic.

Clubul a anunțat apoi că jucătorul va rata restul sezonului ca măsură de precauție. O dată la fiecare două luni, Ruben era supus unor controale pentru a monitoriza situația. După doi ani de investigații medicale, în noiembrie 2010, De la Red și-a anunțat retragerea din fotbal la doar 25 de ani.

S-a întors în locul unde i s-a schimbat viața

Din octombrie 2015, De la Red e antrenorul echipei a doua a lui Getafe. Pe 3 aprilie 2016, Getafe B a avut meci la Irun, contra lui Real Union. Lui Ruben nu i-a fost teamă să revină în locul unde viața lui a luat o întorsătură neașteptată.

"Ce simt? Pe stadionul ăsta viața mea s-a schimbat. E o senzație frumoasă, pentru că aici s-a încheiat o etapă și a început alta. Am luat totul cu calm. Nu mi-e nici frică, nu sunt panicat, nici n-am zis că nu vreau să fac deplasarea. Nu m-am gândit să fac ceva diferit când am ajuns.

Obișnuiesc să ies să văd terenul de joc înaintea partidei, ca să văd dimensiunile sau cum se prezintă gazonul. Am făcut același lucru și aici și probabil îmi voi aminti lucruri. Chiar dacă oamenii vor crede altceva, eu am amintiri frumoase de aici".

Sunt cuvintele unui om care a ales să privească partea plină a paharului. Să nu se plângă pentru ce a ratat, ci să se bucure pentru șansa de a se naște a doua oară.