Articol de GSP - Publicat luni, 28 noiembrie 2022 14:03 / Actualizat luni, 28 noiembrie 2022 14:39
Andrei Rădulescu s-a regăsit de trei ori în brigăzile care au condus meciuri la turneul final Mexic 1970
Primul arbitru român la un turneu final de anvergură a fost Costel Rădulescu. În 1930, el a fost antrenorul naționalei nostre în Uruguay, dar a fluturat și steagul la două partide ale Argentinei, 1-0 cu Franța și 6-3 cu Mexic.
Ca să avem din nou un "cavaler al fluierului" la o competiție supremă a trebuit să așteptăm 40 de ani. Și să găsim tot un Rădulescu, Andrei de această dată.
În Mexic '70, Andrei Rădulescu a condus și la centru un meci, Belgia - El Salvador 3-0, plus două la tușă, Suedia - Israel 1-1 și Uruguay - Israel 2-0. Imediat după acel Mondial a decis să se retragă!
„Prea multe scandaluri!”
Avea numai 45 de ani, putea să mai activeze destule sezoane, însă după ce urcase Everestul carierei a simțit că n-are rost să se irosească în interminabilele discuții din întrecerea internă. „Mă uimește zarva care se face în jurul arbitrajului, prea mult scandal! Pe vremea în care eram jucător, aflam cine-i arbitru doar în clipa în care ajungeam la stadion. Acum se discută enorm și înainte, și după jocuri”, mărturisea Rădulescu într-un dialog cu Ioan Chirilă purtat în 1972, când preluase deja președinția Colegiului Central al Arbitrilor.
Rădulescu fusese un fotbalist excelent, cu stagiuni pline de satisfacții la Venus București, Poli Timișoara și Rapid București. Născut pe 9 februarie 1925, în Capitală, Andrei se impusese printre titularii lui Venus încă de la 17 ani. O performanță extraordinară ținând cont că "Negrii din Splai" alcătuiau pe atunci o formație redutabilă.
După un singur campionat la Venus, alege să se transfere la Timișoara. Poli nu era în prima divizie, dar la 18 ani s-a gândit că e bine să termine și o facultate, iar pe Bega a obținut diploma de inginer metalurgist.
Bombardier în Grant
Posesor al unui fizic impresionant - practicase ani buni și baschetul, în paralel cu fotbalul! - Rădulescu intră rapid în inimile fanilor Politehnicii. În cele șase sezoane petrecute la clubul bănățean, înscrie o mulțime de goluri și, mai ales, are o contribuție decisivă la promovarea în premieră în Liga 1, din 1948.
Impresionează și în "A" în tricoul timișorenilor, apoi Rapidul nu poate lăsa să-i scape o asemenea "perlă". În Giulești e devastator din primul campionat, în care devine golgheterul României, cu 18 goluri în 22 de apariții.
E nevoit să abandoneze fotbalul jucat la numai 29 de ani, din pricina unei accidentări. Totuși, nu rămâne în afara fenomenului, iar în 1957 devine arbitru. În '59 îl regăsim în lotul C, apoi face saltul în B și A în ani consecutivi. În '66 prinde lista FIFA, iar până la CM din Mexic '70 conduce peste 30 de partide internaționale.
După retragere, a ocupat o mulțime de funcții în cadrul FRF: membru în Biroul Federal, președinte al Colegiului Central de Arbitri (în mai multe mandate), președinte al Comisiei de Disciplină, iar între 1981 și 1983 a condus destinele Federației. Tot la începutul anilor '80 a făcut parte din Comisia UEFA de organizare a cupelor europene intercluburi.
Nu e normal ca toate oalele fotbalului românesc să se spargă în capul arbitrilor. Din păcate, aproape nimeni nu mai acceptă că o greșeală poate fi omenească, peste tot se caută un interes ascuns
Andrei Rădulescu, în 1972, revista „Fotbal”
Lucrul cel mai important este educarea opiniei publice fotbalistice. În acest sens, presa are un rol foarte mare. Ea trebuie să apere arbitrajul de toate influenţele rele
Andrei Rădulescu, în 1972, revista „Fotbal”
Ca fost jucător şi arbitru, cred că gazetarii ar aduce un mare serviciu arbitrului şi arbitrajului dacă vor face aprecieri strict tehnice. O expunere obiectivă şi riguros tehnică are un efect mult mai mare şi mai educativ decât o exprimare la cald, în care abundă revolta neargumentată şi care contribuie în mare măsură la ştirbirea prestigiului unui arbitru
Andrei Rădulescu, în 1972, revista „Fotbal”
CV Andrei Rădulescu
# S-a născut pe 9 februarie 1925, în București
# A evoluat, ca atacant, la Venus București ('42-'43), Poli Timișoara ('43-'49), Rapid București ('50-'54)
# Meciuri/goluri în națională: 4/2. A jucat la 3-2 cu Bulgaria, 0-0 cu Polonia, 1-5 cu Ungaria și 6-0 cu Albania. În această ultimă partidă a marcat de două ori
# Ca arbitru a activat între 1957 și 1970
# A decedat în 1992
CITEȘTE ȘI:
)
)
)
)
)
)
)
