vocile gazetei Italia - Anglia, finala EURO 2020, comentată live de Dan Udrea, Marius Mărgărit și Aurelian Botezatu

Final, Italia - campioană europeană! 1-1, 3-2 d.pen. cu Anglia

Dan Udrea: Anglia, 29% posesie în primele 30 din repriza secundă a celor 90 de minute și un sigur șut pe poartă în două ore de joc!!! Înțeleg că regula numărul 1 a unui meci cu trofeul pe masă e: “o finală nu se joacă, ci se câștigă”, dar dacă ăsta e fotbalul pe care ni l-a propus Anglia, atunci e foarte bine că trofeul continuă să rămână în deplasare și nu a venit, nici de această dată, “acasă”. Italia e echipa care a aratat cel mai mult fotbal la acest European, deci merită trofeul!

Marius Mărgărit: Era imposibil ca englezii să apere la infinit, și după pauză, golul lui Shaw. Italienii s-au năpustit spre careul lui Pickford și Bonucci a eglat, de data asta după o fază ca de rugby, în care stoperul aproape a intrat până în "buturile" britanice. Fotbalul făcea puțină dreptate, pentru cei care îl joacă, nu doar îl luptă. Anglia nu a știut să atace, abia a atins mingea și a tras cu dinții de minute, până la prelungiri. 

O jumătate de oră de luptă, surdă, Iar titlul s-a decis la loterie. Dramatism. Italienii au ratat primii, apoi, englezii. Pickford salvează iar Anglia, dar Donnarumma e și mai bun. Au câștigat cei care au jucat fotbal. Luptătorii și Anglia mai au de așteptat. Italia e iar regina Europei, după 53 de ani.

Aurelian Botezatu: Să joci din minutul doi, la adăpostul unui singur gol, preponderent defensiv nu poate fi o carte câștigătoare. Mai ales într-o finală! Anglia a înțeles asta abia în minutul 67, după două mari ocazii irosite de Insigne și Chiesa, la golul lui Bonucci. A ieșit din "cazemată", însă nu atât de convingător. Și tot Italia a fost mai aproape de gol, inclusiv în prelungiri. Loviturile de departajare? Ca întotdeauna. O loterie. Una la care Albionul, ca mai mereu de-a lungul istoriei turneelor finale, a tras din nou un "loz" necâștigător.

La pauză, Italia - Anglia 0-1:

Dan Udrea: Să joci cu 8 jucători defensivi, dar să conduci cu 1-0 din minutul 2, printr-un gol marcat de un fundaș stânga, înseamnă că astrele chiar s-au aliniat pentru tine. Să mai joci și pe Wembley și să și plouă mărunt e clar că totul e în favoarea Angliei. 

De aici însă și până a-l compara pe Shaw cu Roberto Carlos e o cale atât de lungă, încât orice discuție trebuie oprită imediat fiindcă altfel ajungem să deformăm noțiunea de fotbal!

Apropo de fotbal, prima repriză nu ne-a oferit mare lucru. Scorul șuturilor pe poartă e 1-1 pentru Anglia, cam cât am avut și la Supercupa CFR-Craiova!

Marius Mărgărit: Ce nebunie! Finala a început șocant, cu o contră a englezilor, după modelul italian, la capătul căreia Shaw a tăiat suflul băieților lui Mancini. Un start perfect pentru englezi, care au cea mai tare defensivă. Italia, prima dată condusă la acest Euro, și-a pierdut capul și nu a găsit nicio breșă în acest catenaccio insular. Anglia, chiar și dominată, respiră încredere și siguranță. La italieni se simte deja parcă neputința de a trece prin zid. Ce bătălie se anunță și după pauză!

Aurelian Botezatu: Golul lui Shaw, din debut, a paralizat Italia. Cu 11 goluri în cont la ora finalei, azzurrii n-au fost în stare să trimită până acum decât un șut pe spațiul porții lui Pickford, și acela anemic. La adăpostul avantajului de pe tabelă, englezii le-au închis aproape perfect spațiile, amintind de acel catenaccio inventat tocmai de italieni! Însă mai e o repriză și în semifinale, contra Spaniei, Italia a arătat mult mai bine în partea secundă.

Înainte de Italia - Anglia:

Dan Udrea: E greu să mă decid! 

Aș vrea Italia fiindcă nu mi-a plăcut penalty-ul cu care Makkelie a calificat-o pe Anglia în finală. Dar Anglia nu înseamnă doar o decizie îndoielnică făcută de un arbitru a cărui primă grijă e să pună genunchiul în pământ înainte de meci. 

Anglia e locul unde fotbalul se simte cel mai bine: nivel, bani, antrenori, stadioane, gazoane, spectatori, fair-play, toate la superlativ. În plus, nu e corect ca țara care a inventat acest sport să aibă mai puține trofee de CE decât Grecia, Cehoslovacia și Danemarca și să fie la egalitate cu România! 

N-ai cum să nu iubești însă imnul Italiei, n-ai cum să nu-l trăiești la maximum, chiar dacă nu ești italian, mai ales când vezi că e cântat cu atâta inimă și pasiune de Chiellini și compania. E prea frumos și prea motivator ca să nu te facă să simpatizezi Squadra Azzurra, chiar și atunci când cealaltă națională vibrează pe God Save the Queen. 

Se anunță o finală de zile mari, pe un stadion legendar, într-o ambianță fabuloasă. Propunerea mea: indiferent cu cine țineți, în această seară bucurați-vă de fotbal!

Marius Mărgărit: Am ajuns și aici. Finala. Una atipică, la fel ca și acest Euro, alergat pe tot continentul, amânat cu un an din cauza pandemiei. Au plecat acasă marii favoriți, Franța, Germania, Portugalia, Belgia, s-au stins și revelațiile Elveția, Danemarca. 

Au rămas doar Italia, care a cucerit cu a ei surprinzătoare exuberanță ofensivă și pragmatica Anglia, cu o apărare de fie, care ajunge pentru prima dată în ultimul act, dar ajutată pe penultimii 11 metri. Kane și compania au un ușor avantaj, galeria de pe Wembley va bubui cu inimi pentru visul până acum interzis. 

Dar Italia care a pornit atât de impetuoasă, pare imposibil de oprit. Se anunță o finală vie, o ciocnire de stiluri, ce promite spectacol și goluri, poate chiar și dramatism. Să sperăm că va fi cel puțin memorabilă.

Aurelian Botezatu: Olandezul Danny Makkelie i-a făcut un bine Angliei, cu acel penalty-cadou în prelungirile semifinalei cu Danemarca (2-1), dar și un mare rău, în perspectiva finalei din această seară. A întors (aproape) întreaga Europă împotriva echipei lui Gareth Southgate.

Inclusiv scoțienii, parte din Regatul Unit, își doresc acum ca Italia "să facă dreptate". Totodată, Makkelie a pus o presiune fantastică pe compatriotul său, Bjorn Kuipers, arbitrul finalei. Toți vor fi cu ochii pe el și orice greșeală pro-Anglia va fi interpretată drept o nouă mână întinsă supușilor Reginei. 

Totul despre finala EURO 2020 Italia - Anglia AICI!