Articol de Sergiu Alexandru, Daniel Grigore - Publicat miercuri, 10 iulie 2024 12:39 / Actualizat miercuri, 10 iulie 2024 16:37
În Würzburg, orașul care a fost casă echipei naționale a României pentru mai bine de 3 săptămâni, fizicianul neamț Wilhelm Röntgen a făcut una dintre cele mai mari descoperiri din domeniul medicinei și al fizicii, razele X (Röntgen), o realizare pentru care i-a fost acordat primul Premiu Nobel pentru fizică din istorie.
Când ați făcut ultima dată o radiografie? Dar un CT? Astfel de tehnici de imagistică au la bază razele X, un tip de radiații electromagnetice descoperit în urmă cu aproape 129 de ani, în Würzburg, orașul care a găzduit de curând echipa națională de fotbal a României. Sau, dacă vreți, care a dat unul dintre cei mai mari baschetbaliști europeni din istorie, pe Dirk Nowitzki.
Wilhelm Röntgen a fost autorul descoperirii, pe 8 noiembrie 1895, în laboratorul lui din cadrul Institutului Fizic al Universității din Würzburg.
Am vizitat laboratorul din Würzburg în care Wilhelm Röntgen a descoperit razele X
90 de ani mai târziu, Universitatea din Würzburg, redenumită între timp Universitatea de Științe Aplicate din Würzburg, a deschis pentru public aripa Institutului în care a lucrat celebrul cercetător.
Vizitatorii au acces la informații despre cariera și viața lui Wilhelm Röntgen, dar mai ales posibilitatea de a vedea laboratorul în care a avut loc marea descoperire.
Am pășit pe culoarele corpului universitar unde în urmă cu aproape 129 de ani a fost scrisă o filă a istoriei fizicii și medicinei. Încăperile deschise publicului debordează de istorie și sunt pline de viață, pentru că la numai câteva uși distanță se țin în continuare cursuri în amfiteatrele Universității și se întâmplă des ca studenții să treacă printre turiști.
10 iunie - 3 iulieeste perioada petrecută de echipa națională de fotbal a României în Würzburg
Wilhelm Röntgen și profunda legătură cu Würzburg
Wilhelm Röntgen s-a născut pe 27 martie 1845 în Lennep, un orășel situat în vestul țării, la distanță aproximativ egală de Koln și Dortmund. La 3 ani, familia lui se mută în orașul olandez Apeldoorn, unde Wilhelm petrece o bună parte a copilăriei.
Röntgen schimbă câteva școli înainte de a începe studiile la Institutul Federal Politehnic din Zürich, Elveția, de unde 3 ani mai târziu absolvă cu diplomă de doctor în inginerie mecanică.
Legătura lui Wilhelm Röntgen cu Würzburg începe în 1870, când profesorul August Kundt îi trezește interesul pentru domeniul fizicii și îl acceptă ca asistent la Universitatea Julius-Maximilians.
Doi ani mai târziu, Röntgen părăsește Würzburg, lucrând pe rând la Universitatea din Strasbourg, Academia de Agricultură din Hohenheim, din nou Strasbourg, apoi la Universitatea din Gießen, landul Hessa.
A descoperit accidental razele X în laboratorul din Würzburg
Wilhelm Röntgen a revenit în Würzburg în 1888, când a dat curs ofertei de a deveni profesor de fizică experimentală și director al Institutului de Fizică din cadrul Universității din orașul bavarez.
Chiar aici, 7 ani mai târziu, avea să descopere razele X, la ceva vreme după ce începuse să studieze radiațiile catodice. În timpul unui experiment pe care-l desfășura într-un laborator întunecat, atenția i-a fost atrasă de fluorescența puternică a cristalelor situate lângă tubul catodic.
El consideră că fenomenul a fost produs de un tip de raze necunoscut, pe care le denumește „X”. Descoperirea îl obsedează pe Röntgen, care lucrează neîncetat pentru a da de cap fenomenului observat în seara de 8 noiembrie 1895.
Am descoperit ceva interesant, dar nu știu dacă observațiile mele sunt corecte.
- Prima reacție a lui Wilhelm Röntgen, după ce a observat lumina fluorescentă din laborator
El publică primele date despre descoperirea făcută aproape două luni mai târziu, pe 28 decembrie, și șochează audiența de la Societatea Fizico-Medicală din Würzburg în momentul în care efectuează o radiografie a mâinii anatomistului Albert von Kölliker. În replică, acesta sugerează ca razele „X” să fie denumite raze „Röntgen”, idee la care publicul reacționează cu aplauze.
A câștigat primul Premiu Nobel pentru fizică din istorie
Wilhelm Röntgen face un salt în carieră în anul 1900, când începe să lucreze la Institutul de Fizică din Munchen, după 12 ani în Würzburg.
Un an mai târziu, primește primul Premiu Nobel pentru fizică din istorie, ca urmare a descoperirii razelor X. Röntgen nu se simte confortabil cu atenția și distincțiile primite, iar a doua zi, încă de dimineață, revine la Munchen, fără ca în prealabil să fi ținut un discurs, așa cum se obișnuia.
De altfel, în timpul vizitei noastre în aripa universitară transformată în expoziție, aflăm că faima pe care i-a adus-o descoperirea razelor X l-a schimbat, atribuind cele întâmplate norocului, devenind din ce în ce mai distant, parcă sufocat de atenția primită.
Wilhelm Röntgen s-a stins din viață pe 10 februarie 1923, la vârsta de 77 de ani, la aproape 3 ani după ce încetase să predea la Universitatea din Munchen. În ultimii ani ai vieții, el și soția lui, Anna Bertha Ludwig, au trăit în localitatea bavareză Weilheim. Problemele de sănătate le-au tulburat ultimii ani ai vieții.
La început, razele X au fost o sursă de amuzament
În primii ani după descoperirea lui Röntgen, când efectele secundare ale expunerii la razele X nu erau pe deplin cunoscute, acestea serveau drept sursă de amuzament pentru cei care erau curioși să-și vadă interiorul trupurilor.
De altfel, aparatele cu raze X au fost prezente până spre anii 1960 în bâlciuri, unde comercianții de pantofi apelau la fluoroscoapele pentru încălțăminte, așa-numitele „Pedoscopes”, pe bază de raze X, pentru a le stabili clienților mărimea potrivită la încălțăminte și a-și spori astfel vânzările.
Importanța razelor X
Radiografia, acțiunea de a fotografia interiorul corpului omenesc cu ajutorul razelor X, este folosită pentru a diagnostica neinvaziv și nedureros diferite boli și pentru a monitoriza tratamentul pacienților.
Radiografiile sunt folosite în principal pentru evaluarea simptomelor cu care se confruntă pacienții, diagnosticarea leziunilor, efectuarea de controale dentare, razele X dezvăluind posibile carii, diagnosticarea cancerului și identificarea modificărilor articulare.
135 de milioanede radiografii sunt efectuate în sectorul medical din Germania anual
În funcție de investigația solicitată de medici, de la simple radiografii dentare până la tomografii, doza de radiații la care sunt expuși pacienții variază. Cel puțin în cazul ocazionalelor radiografii, concluzia specialiștilor din domeniu este că beneficiile depășesc cu mult riscurile aferente.
Alte utilizări ale razelor X:
- În radioterapie, o metodă de tratare a tumorilor prin intermediul razelor X;
- În computerul tomograf, aparat de imagistică prin care se poate examina oricare parte a corpului;
- În spectroscopia de raze X, analiză prin intermediul căreia poate fi determinată compoziția elementară chiar și a probelor de mici dimensiuni;
- Cu ajutorul razelor X poate fi verificată autenticitatea operelor de artă;
- Razele X sunt folosite pentru a căuta defecte ale obiectelor fabricate industrial;
- La vamă, unde aparate înalte de 5 metri, cântărind 23 de tone, sunt folosite pentru a verifica încărcăturile camioanelor;
- Razele X sunt folosite și în descoperirile arheologice, de exemplu pentru a releva interiorul mumiilor fără a le deteriora.
47,9 milioane de pasageri,anual, au bagajele de mână scanate cu ajutorul razelor X doar în punctele de securitate de la aeroportul din Munchen
Curiozități despre Wilhelm Röntgen:
-> Și-a construit o bună parte din aparatura experimentală de unul singur, fiind extrem de meticulos când venea vorba dspre măsurători;
-> Wilhelm obișnuia să testeze descoperirile și teoriile altor cercetători. Astfel, a demonstrat existența curentului de deplasare, o noțiune prezisă de James Clerk Maxwell în cadrul teoriei sale a electromagnetismului;
-> Invitat la un eveniment festiv în Würzburg, a ignorat contesa lângă care gazda plănuise să-l așeze, astfel încât să stea lângă soția lui, Bertha Ludwig. A fost un soț devotat, compensând astfel orele petrecute în laborator, absorbit de munca lui, și temperamentul lui vulcanic;
-> A militat pentru ca tramvaiele să nu circule pe strada Röntgenring, pe atunci denumită Pleicherring, de teamă ca mijloacele de transport în comun să nu zguduie pământul, iar măsurătorile să-i fie astfel tulburate;
-> A acordat un singur interviu despre marea lui descoperire, la 4 săptămâni după ce a publicat manuscrisul despre razele X, chiar în laboratorul lui, pentru un articol în revista americană McClure's.
Viorel Moldovan vrea o regulă ce ar înfuria FCSB și Craiova: „De ce în altă parte se poate?!”
Nadia Comăneci s-a întors în sportul românesc » Cu ce club va colabora
)
)
)
)
)
)
