)
Articol de Costin Ștucan - Publicat luni, 19 aprilie 2021 12:35 / Actualizat luni, 19 aprilie 2021 16:11
Până la urmă se întâmplă.
Duminică, aproape de miezul nopții, 12 cluburi mari din Europa au anunțat oficial formarea unei competiții noi, Super Liga Europei, un sistem închis finanțat de gigantul JP Morgan care va genera încasări mult mai importante decât Champions League. Competiția va începe în august 2021 și va programa meciuri la jumătatea săptămânii, cu finala în mai, într-o zi de weekend.
Membrii fondatori sunt Real Madrid, Barcelona, Atletico Madrid, Manchester United, Liverpool, Manchester City, Chelsea, Arsenal, Tottenham, AC Milan, Inter și Juventus. Lor li se vor mai alătura curând trei cluburi, iar restul de cinci, până la numărul final de 20, vor avea acces printr-un sistem restrâns de calificare.
În orele scurse de la anunț, reacțiile au fost feroce. UEFA a amenințat cu suspendarea din toate competițiile a jucătorilor participanți la Super Ligă, ligile din Spania, Anglia și Italia anunță excluderea cluburilor secesioniste, iar FIFA spune că nu va permite fotbaliștilor să joace la Campionatul Mondial. Figuri importante din fotbal acuză lăcomia marilor cluburi, iar Gary Neville - fostul căpitan al lui Manchester United - vorbește despre un “act criminal” în urma căruia “cluburile din Anglia ar trebui pedepsite, depunctate și lăsate fără bani”.
Dincolo, separatiștii cer “dialog” și doresc să rămână înscriși în La Liga, Premier League și Serie A, dar cei 12 mimează această dorință de compromis de cel puțin cinci ani, de când noua lor idee a prins contur. De atunci, reprezentanții cluburilor dornice să-și creeze o competiție mai suculentă s-au întâlnit pe ascuns în săli de conferință din întreaga Europă, unde la intrare erau afișate nume de firme fantomă pentru a le ascunde planurile revoluționare. Secretele lor au fost deconspirate în 2018, după ce emailuri și documente confidențiale au fost dezvăluite publicului în investigația jurnalistică Football Leaks, dar fermentul revoluției nu a dispărut.
În culise, în toți acești ani, grupul separatiștilor a șantajat UEFA, o presiune care a forțat forul european să modifice planurile Champions League, să le acorde mai mulți bani doritorilor de Super Ligă și să taie din fondurile rezervate cluburilor mici. Pandemia și nesațul giganților au accelerat, însă, ruptura, iar acum fotbalul european e adus în pragul unui război civil.
UEFA, vinovată pentru marea ruptură
Cine e de vină pentru acest moment complicat?
Răspunsul facil este să arăți cu degetul spre oligarhii care în ultimele decenii au preluat cluburile mari. Saudiții, americanii și rușii au modificat ADN-ul financiar din fotbal și și-au adus jucăriile în situația de a nu se mai mulțumi cu zecile de milioane din cupele europene clasice. Sutele de milioane dintr-o competiție continentală nouă reprezintă o cale simplă matematic și atractivă de a genera profituri mai mari.
Acuza împotriva patronilor e justificată. În ultimii 25 de ani, fotbalul a devenit o industrie colosală în care prețurile au crescut aproape de la lună la lună. Jucătorii au cerut salarii mai mari, cluburile au plătit sume de transfer tot mai ridicate, iar în buzunarele impresarilor s-au scurs miliarde de euro. Factura finală nu a ajuns, însă, la Abramovici, Glazer, Perez sau Henry.
Decontul pentru această goana nebună e în buzunarul fiecărui fan de fotbal. Suporterul care muncește o lună pentru a-și plăti facturile e împins să cheltuiască tot mai mult pe abonamente TV care includ oferte de meciuri live, pe bilete de meci și pe tricourile echipei favorite. Din pasiune, fanii fac sacrificii, iar oligarhii le încasează banii fără remușcare.
Teoretic, cheia pentru viitorul fotbalului e la fani, iar aceștia par revoltați și ei de planurile cluburilor mari pentru o nouă Super Ligă. Într-un comentariu emoționant pe site-ul The Guardian, un suporter scrie că abonamentul său la meciurile lui Manchester United este moștenit de la tatăl său, care îl moștenise la rândul său:
Când avea 8 ani, tatăl meu s-a întors acasă de la școală și a aflat că jumătate dintre favoriții lui au murit într-un accident aviatic la Munchen în timp ce încercau să câștige Cupa Campionilor. E aceeași competiție pe care United, regenerată după accident, a câștigat-o 10 ani mai târziu și pe care acum clubul alege să o ignore. Familia Glazer crede că istoria e mai puțin importantă decât umflarea conturilor personale.
Asemenea acestui fan, milioane de suporteri postează minut de minut pe rețelele de socializare mesaje pline de furie la adresa patronilor cluburilor separatiste. Presiunea publică e în acest moment uriașă și reprezintă un risc pentru Super Ligă, care își va baza încasările pe drepturi TV.
În același timp, însă, fanii au ajuns într-o stare de saturație provocată de meciurile din Champions League. În urma modificării formatului, după 1990, UEFA a dorit să concentreze valoarea în jurul cluburilor mari din occident, ignorând tot mai tare cluburi est-europene cu o tradiție poate chiar mai mare decât giganții din Anglia, Spania și Italia.
Un exemplu: Arsenal, Tottenham, Manchester City și Atletico Madrid, patru dintre membrii fondatori ai Super Ligii, nu au câștigat niciodată Cupa Campionilor, în timp ce Steaua București și Steaua Roșie Belgrad au acest trofeu în vitrină. În 1991, când UEFA a decis să schimbe formatul Cupei Campionilor, Barcelona nu câștigase niciodată cupa, iar Juventus și Manchester United aveau tot atâtea trofee cât Steaua.
De atunci, formatul cu grupe, cântat pe un imn foarte reușit, a devenit atât de popular încât fanii de pe glob au fost dispuși să cheltuiască tot mai mult pentru a vedea marțea și miercurea meciuri între marile echipe. Încet, încet, fotbalul s-a rupt în două. Echipele din vest au câștigat și au cheltuit tot mai mulți bani, în timp ce est-europenii - atât de imprevizibili în vechiul format al competiției - au rămas la televizor. Hagi are perfectă dreptate când acuză îndepărtarea celor mici de la masa bogaților.
Adevărata falie din fotbal a fost produsă de UEFA, iar forul european primește acum răsplata pentru puful financiar în care a ținut marile cluburi de pe continent. Formarea Super Ligii e doar o mutație genetică normală într-un fotbal tot mai avid de bani. După ce-și vor vărsa frustarea, sutele de milioane de fani vor realiza că au nevoie de fotbal marțea și miercurea. Dacă fondatorii noii competiții găsesc un compozitor talentat, capabil să pună pe note o chemare vrăjită de flaut, și vor împacheta formatul într-un ambalaj strălucitor de marketing, curând ne vom așeza în fața televizorului pentru a privi hipnotizați meciurile din Super Ligă.
Și, cine știe?, poate chiar UEFA se va oferi să ia sub logoul său mult mai bănoasa inițiativă comercială a oligarhilor din fotbal. Champions League va deveni a doua competiție europeană, iar celelalte formate vor fi retrogradate cu câte un nivel.
Așa se întâmplă când unora în costume le pasă de fotbal, iar pasionații plătesc.
)
)
)
)
)
)
)
)
)
)
)
)
)
)
)
)
