Unde nu a greșit Chiricheș. Gestul nevăzut de la golul lui Hagi

Trecuse momentul motivator cu apariția neașteptată în vestiar a selecționerului vindecat de Covid, trecuse și intonarea imnului la care jucătorii României, prinși pe după umeri, păreau determinați și concentrați înainte de noua campanie de calificare.

În secunda cinci din preliminariile Mondialului 2022, căpitanul echipei naționale, Vlad Chiricheș, primea o minge în spate direct din lovitura de începere și, fără a fi presat de nimeni, o trimitea lung, aiurea, direct în aut, undeva în fața băncilor de rezerve. O fază inexplicabilă, pe moment nesemnificativă, dar care avea să fie un semn a ceea ce va urma. 

Și a urmat o primă repriză în care România a fost norocoasă că a intrat la pauză cu 1-0. Macedonenii au ratat patru ocazii mari de a marca, toate generate dintr-un haos defensiv care a dat naționalei lui Rădoi aerul unei echipe de județ. Pentru 45 de minute, Chiricheș și-a încurcat complet rolurile: întâi a mai greșit poziționări, plus o pasă, extrem de riscant, dată în fața careului, apoi a oferit o alta, rafinată și decisivă, pentru Tănase la faza deschiderii scorului.

Partea a doua a arătat mai bine și, după golul superb al lui Mihăilă, România părea total în control, ratând câteva situații bune de a înscrie. În minutul 76, Mirel Rădoi a făcut, însă, o mutare care putea să-l coste chiar meciul. A folosit toate schimbările rămase și a trimis în teren 3 jucători: pe Ianis Hagi, Maxim și Bicfalvi. Practic, a schimbat brusc aproape o treime din echipă, cu gândul la meciul cu Germania de peste 72 de ore. 

Fost jucător cu 200 de meciuri în Liga 1 în anii 80-90, antrenorul Emil Ursu a văzut relaxare în mișcarea selecționerului: „A crezut că jocul e încheiat. A fost prea încrezător. În mod normal, ai grijă. Te închizi în minutul 76, nu ai voie să te relaxezi. Dacă faci trei schimbări odată, apare un dezechilibru în echipă. Puteam să și pierdem din cauza asta”. 

La șapte minute după tripla schimbare, scorul era 2-2 după două faze consecutive în care România a fost desfăcută cu o ușurință înspăimântătoare. Analiza fazelor arată, surprinzător, găuri mari nu numai în linia de apărare - așa cum reiese din toate comentariile de după partidă - , ci și în linia de mijloc. 

Hagi și Maxim, prost poziționați la golul de 2-1

Golul de 2-1 vine după un corner al macedonenilor, la care tricolorii resping. În timp ce mingea ajunge la Alioski, în banda dreaptă, jucătorii lui Rădoi încearcă să iasă din careu și să se așeze pentru un nou atac al oaspeților. În acest moment, în centrul careului se crează o zonă extrem de periculoasă în care sunt doar fundașii centrali Chiricheș și Burcă, față în față cu patru adversari dintre care doi sunt fundașii centrali Ristevski și Musliu. 

„Aici, marea problemă o reprezintă faptul că mijlocașii noștri din fața careului (n.r. - Hagi și Maxim) rămân amândoi sus. Unul dintre ei trebuia să coboare pentru a lua în primire unul dintre cei patru macedoneni. Chiricheș se trezește că trebuie să țină 3 oameni și doar o inspirație mare ar fi putut face ca el să respingă în faza asta. În plus, Alioski e lăsat prea liber pentru centrare, iar Bicfalvi stă și el total aiurea”, a explicat Ursu poziționarea.

Golul de 2-2 e generat de o pasă stupidă cu călcâiul a lui Maxim în jumătatea macedoneană, într-un moment în care România era desfăcută în atac. A urmat o pasă lungă pe contraatac la Stojanovski, lângă care vine imediat Chiricheș. Faza pare închisă când atacantul macedonean se întoarce spre jumătatea terenului, dar de fapt el așteaptă inteligent venirea liniei a doua de coechipieri. În timp ce românii sunt rupți în două și bulversați de rapiditatea fazei, Bardi apare central, la 25 de metri de poarta lui Niță. Acolo pasează Stojanovski, de acolo pleacă golul.

„Chiricheș se apără bine în primă fază, dar apoi se retrage târziu spre careu. Burcă iese să-l blocheze pe Bardi și lasă un gol mare în spatele său. În mod normal, Răzvan Marin trebuia să-l blocheze pe macedonean, iar Burcă să rămână în spate. Poate că și Bancu ar fi putut să ajute dacă ieșea la ofsaid în linie cu Burcă”, spune Ursu. Fostul internațional Ionel Ganea e mai tranșant: „Bancu se poartă ca un agent de la Circulație. În loc să iasă, rămâne în spate și apoi ridică mâna ca în intersecție”.

Cert este că, scos din ofsaid și ignorat de fundașii români, Trajkovski a scăpat singur cu Niță și a dat un gol ca la antrenament. România era să piardă tot, ca un școlar distrat care trece peste emoțiile tezei, se adună și scrie o lucrare bună, dar o strică pentru că, de încântare, uită să facă o ultimă verificare elementară a datelor. 

Momentul anxios, sufocant și greu de gestionat de după 2-2 a fost rezolvat, însă, de fotbalistul Ianis Hagi, care a arătat aseară pentru ce a fost construit de tatăl său: să fie decisiv. Cu primul său gol la națională, mijlocașul lui Rangers a adus primele sale puncte decisive și s-a bucurat alergând cu degetul la gură spre selecționerul Rădoi. 

Cristian Geambașu se întreabă, justificat, pentru cine a fost semnul: pentru critici sau pentru Rădoi? Hagi junior a răspuns că vizați erau cei care au alimentat teoria unui conflict inexistent cu selecționerul. Probabil că așa e, iar descărcarea sa e justificată dacă ținem cont că Hagi este jucătorul care a crescut cu cea mai mare presiune din istoria recentă a fotbalului românesc.

Îngrijorător nu este degetul lui la gură, ci mai degrabă faptul că doar doi coechipieri se bucură, răzleț, alături de el, în fața băncii. În mod normal, după un gol eliberator precum cel al lui Hagi, o echipă unită și determinată se adună într-o piramidă umană în fața antrenorului. Ianis vine singur, dă piept în piept cu Rădoi, bate palma pe rând cu Ovidiu Popescu și Chiricheș și asta e tot. 

Tentația este să vorbim despre o fisură în grup. Să sperăm, însă, că e doar rușinea tricolorilor de a se bucura după ce erau să piardă stupid un meci pe care îl controlau.