Articol de Ovidiu Ioanițoaia - Publicat duminica, 03 octombrie 2021 10:50 / Actualizat duminica, 03 octombrie 2021 11:27
Deși Chindia a rămas în 10 încă din minutul 8, mai exact, a fost lăsată, FCSB a câștigat meciul de la Ploiești abia în prelungirile prelungirilor! Ea a dominat categoric, dar n-a reușit să înscrie decât în minutul 90+7 prin Budescu, care a transformat impecabil o lovitură de la 11 metri.
Ca și decizia de eliminare a lui Kocici, pedepsit direct cu „roșu”, și penalty-ul cu pricina a încins spiritele. Mă voi referi la el mai târziu.
Criticând cvasipermanenta defensivă a târgoviștenilor, de care elevii săi s-au izbit ca de un zid, Edi Iordănescu a salutat obținerea celor 3 puncte. Logic, întrucât ele au dus-o pe FCSB, momentan, provizoriu, pe poziția secundă în clasament.
Scopul scuză mijloacele, nu? Pretutindeni și dintotdeauna, când te închizi tu în apărare, când te baricadezi, se cheamă joc realist, pragmatic. Când o face adversarul, devine antifotbal, moartea spectacolului.
E ceea ce, corect, li s-a imputat dâmbovițenilor, băieții lui Săndoi, cu un om în minus, trăgând de timp cu multă râvnă. Pe de altă parte, abordarea Chindiei a fost de înțeles. Justificată în inferioritate numerică.
„Avem 4 victorii consecutive, iar titlurile se câștigă și cu victorii chinuite”, a declarat Iordănescu, teorie veche. Mai departe, analizând ultimele sale succese din campionat, 1-0 cu Craiova 1948, 3-2 cu Clinceni și 1-0 cu Chindia, pari tentat să afirmi că stilul FCSB îl sugerează tot mai des pe cel etalat de CFR cu Dan Petrescu pe bancă. Asta în condițiile în care ambele echipe au o mulțime de jucători indisponibili.
Sincer, nu știu dacă această comparație constituie un compliment. Nu-i exclus însă ca Edi, dornic s-o scoată pe FCSB campioană după 7 ani, să-și fi propus să-l bată pe „Bursuc” chiar cu armele acestuia. Cu filosofia și metodele lui. Adică fotbal mai puțin și puncte mai multe. Întâi eficiența, după care, dacă mai e loc, și show.
Altminteri, personajul negativ al serii, omul negru, a fost arbitrul Lucian Rusandu, cel care fuge pe călcâie precum Charlie Chaplin odinioară. „Centralul” din Sf. Gheorghe a ținut-o din gafă în gafă. A greșit când l-a eliminat pe slovenul Kocici, care l-a atacat la rupere pe V. Crețu, dar nu l-a atins, trecând cu piciorul printre picioarele adversarului. N-au existat motive de eliminare.
În schimb, Rusandu trebuia, era obligat, să-l trimită la cabine pe același V. Crețu pentru cotul în figură aplicat lui Popadiuc în minutul 44. „Roșu” fără dubii, 99 de arbitri din 100 ar fi decis așa, numai Rusandu n-a văzut. Ori n-a vrut să vadă.
Pentru penalty-ul dictat în final nu i-aș deschide arbitrului proces de intenție. Nici măcar reluările video, inclusiv zoom-ul la care a recurs Cristi Balaj la Telekom Sport, n-au lămurit pe deplin dacă, înainte de a-l lovi în mână, mingea l-a lovit în piept pe P. Iacob. Fază grea, imposibilă, din care cauză Balaj a cerut CCA să vină cu explicații. Să precizeze dacă Rusandu a procedat regulamentar.
Evident că, având buzele lipite și urechile înfundate, CCA n-o va face în veci. Vassaras et Comp. culeg azi ce-au semănat ani de-a rândul. De-aia și e nevoie de VAR ca de aer. Ca să mai îndrepte din repetatele erori comise de arbitrii noștri. Unele cât casa, strigătoare la cer.