Articol de Alexandru Barbu - Publicat marti, 28 noiembrie 2023 17:51 / Actualizat marti, 28 noiembrie 2023 19:41
Burcă a venit la Dinamo când echipa era în groapă și a plecat când Dinamo e la pământ. Roș-albii vor rămâne tot jos cu aceste măsuri superficiale
21 iulie 2022. Burcă, noul antrenor al lui Dinamo. Echipa e în pom, toți se gândesc că sunt mai mari șanse să pice în „C” decât să revină în „A”.
3 iunie 2023. Contrar tuturor așteptărilor, Dinamo promovează în SuperLigă. Burcă devine erou!
28 noiembrie 2023. Oficial, Burcă nu mai este antrenorul lui Dinamo.
Azi erou, mâine gropar
Nici 6 luni nu a durat recunoștința. Și ăsta e un caz norocos! În vară, Ovidiu era emblema lui Dinamo, înaintea derby-ului cu FCSB de duminică i se cerea demisia. „Ne-ai îmbolnăvit, tată, ne-ai îmbolnăvit! N-ai demnitate să pleci! Cel mai slab antrenor din istoria lui Dinamo tu ești! Groparule!”, i-a strigat un fan la ieșirea din autocar. Și nu e singurul, mulți dintre suporteri îl voiau dispărut.
Pentru că ne place să rezolvăm problema de la suprafață, nu intrăm în profunzime. „Domne, cum să dăm afară toți jucătorii? Mai ușor e să plece antrenorul!”. Într-adevăr, e mai ușor să plece antrenorul, nu înseamnă că e și corect însă.
Burcă a reușit o performanță senzațională, promovarea. În Liga 1 a clacat, corect, dar nu a antrenat fotbaliști de excepție și i-a făcut mai slabi. Mai degrabă a scos maximum anul trecut de la ei, iar în vară nu a avut buget, poate nici inspirație, să găsească alte soluții mai bune.
Eșecul imediat era previzibil
Burcă e un antrenor modern și vrea să pună în practică un fotbal modern, cu inițiere de la portar, posesie, construcție elaborată. În mercato a avut de ales între a încerca să contureze un lot compatibil cu nevoile lui sau a se adapta la valoarea jucătorilor pe care-i are la dispoziție. A ales prima variantă, iar înfrângerea era iminentă.
Dinamo trecea printr-o interdicție la transferuri, nu avea bani și era imposibil să semneze cu jucătorii de care antrenorul Burcă avea nevoie pentru a-și impune ideile și în Liga 1. Dar slătineanul s-a încăpățânat să creadă că face fotbaliști din Giafer, Patriche, Amzăr, Țîră. Oricât a încercat să-i mute pe toate posturile și să ruleze 10 sisteme diferite, a eșuat. Majoritatea ar fi eșuat.
Dinamo, încotro?
Cu siguranță, Dinamo ar fi fost mai sus în clasament dacă avea un antrenor pragmatic precum Dorinel Munteanu, însă pe termen lung nu e asta calea. Nu la Dinamo. Rar un proiect precum cel de la Galați câștigă trofee, performează constant la un nivel înalt și funcționează la un club mare, așa cum e încă și Dinamo în România.
Întrebarea e: în ce direcție o ia Dinamo? Vrea să fie un fel de Oțelul, să contorizeze drept performanță salvarea retrogradării, să joace lungă și pe-a doua, să alerge la munte jucători plătiți prost ca principalele atuuri ale echipei să fie condiția fizică și organizarea defensivă? Sau e conștientă că e necesar să investească sume importante ca să revină în top?
Răspunsul firesc ar trebui să fie al doilea. Or, Burcă ar fi meritat păstrat în acest scenariu. A demonstrat că are calități de antrenor, ce s-a întâmplat sezonul anterior nu poate fi o întâmplare, doar avea nevoie de un lot cu mult mai bun ca să fie examinat corect. Dacă avionul se prăbușește, nu înseamnă automat că pilotul e slab. Atenție și la eleroane!
Plecarea lui Ovidiu Burcă poate că ar trebui să fie un motiv de îngrijorare pentru fanii lui Dinamo. E posibil ca șefii „câinilor” să fie conștienți că nu au capacitatea de a convinge în iarnă fotbaliști cu adevărat valoroși și doar plănuiesc să peticească dezastrul cu un antrenor nou, descurcăreț. A, și cu un șoc la echipă.