Articol de Andrei Crăiţoiu - Publicat joi, 07 noiembrie 2024 13:18 / Actualizat joi, 07 noiembrie 2024 13:41
În luna septembrie, Asociația CIPRA (Centrul de Informare, Prevenire Risc și Analiză) a dezvoltat o cercetare de piață alături de Reveal Marketing Research, care susține că a crescut interesului românilor față de sport. Comparativ cu anul 2023, când doar 28% dintre participanții la studiu au răspuns că fac mișcare sau practică un sport de câteva ori pe săptămână, anul acesta 36% dintre români au menționat că fac sport de mai multe ori pe săptămână.
Activitatea fizică s-a menținut anul acesta pe locul 4 în topul aspectelor care influențează calitatea vieții românilor (36%), după somn/odihnă (54%), echilibru personal (52%) și alimentație (51%), conform studiului.
29% dintre femei fac sport de mai multe ori pe săptămână
Românii care fac sport de mai multe ori pe săptămână sunt în special bărbații (44%, comparativ cu doar 29% femei). Persoanele din categoria de vârstă 55-65 de ani (44%) și tinerii cu vârste între 18 și 24 de ani (42%) stau cel mai bine la acest capitol. În vreme ce respondenții cu vârste între 25 și 34 de ani sunt cel mai puțin activi (30%).
Multe persoane au tendința de a subestima importanța activității fizice și consideră că principalul beneficiu al sportului ar fi pierderea în greutate, însă nu este nici pe departe așa. Sportul trebuie să fie considerat, prin definiție, parte a unui stil de viață sănătos, așa cum se întâmplă în alte țări europene, unde este practicat cu regularitate indiferent de vârstă, greutate sau statut social
Șerban Damian, medic și nutriționist sportiv
17% dintre respondenți fac sport o singură dată pe săptămână
Rezultatele cercetării din această toamnă scot la iveală și o creștere a interesului față de sport comparativ cu anul 2023, când doar 28% dintre participanții la studiu au răspuns că fac mișcare sau practică un sport de câteva ori pe săptămână.
„Totuși, faptul că 17% dintre respondenți fac sport o singură dată pe săptămână, 12% de 2-3 ori pe lună, iar 15% doar o dată pe an sau mai rar este îngrijorător”, susțin cei ce au prelevat datele.
„O veste bună este că românii alocă anul acesta mai mult timp zilnic pentru mișcare: 48 de minute, comparativ cu 32 de minute anul trecut. 18% dintre respondenți sunt activi peste o oră, 29% între 31 și 60 de minute, 33% între 11 și 30 de minute, iar 16% fac sport cel mult 10 minute zilnic”, anunță cei de la CIPRA.
Mersul pe jos este activitatea practicată cel puțin săptămânal de 88% dintre români (comparativ cu 86% în 2023), urmată de:
- exercițiile practicate acasă (46%)
- alergare (25%)
- mers cu bicicleta (23%)
- mers la sală (14%)
Mersul pe jos este o activitate extrem de utilă și un punct de pornire excelent pentru persoanele sedentare, dar este important să știm să facem diferența între o simplă plimbare și ceea ce putem defini ca sport. Pentru începători, 20 de minute de mers într-un ritm alert sau 30 de minute într-un ritm moderat reprezintă un bun punct de pornire
Cornel Moca, antrenor și nutriționist, expert al Asociației
Principalele consecințele semnificative ale sedentarismului
Conform studiului realizat în luna septembrie, printre consecințele semnificative ale sedentarismului menționate de respondenți se numără faptul că:
- obosesc foarte repede (24%)
- acumulează kilograme în plus (23%)
- se simt lipsiți de energie (21%)
- le este afectată viața socială și dorința de a ieși cu prietenii (15%)
- au probleme de sănătate (10%).
„Totodată, majoritatea (55%) ar face mai multă mișcare dacă s-ar putea organiza mai bine, astfel încât să aibă mai mult timp. Problemele de sănătate cauzate de sedentarism reprezintă al doilea motiv care i-ar determina pe români (29%) să fie mai activi, iar pe locul al treilea a fost menționat spațiul suficient din casă, care să le permită să facă sport, urmat de bugetul care să le permită să meargă la o sală de fitness (17%)”, se mai arată în studiu.
Despre metodologie
Realizat de Reveal Marketing Research în luna septembrie 2024 pe baza metodologiei CAWI (chestionare autoaplicate online), studiul CIPRA a vizat un eșantion reprezentativ la nivel național, format din 1.007 respondenți, bărbați și femei, utilizatori de internet, din mediul urban sau rural, cu vârste peste 18 ani.