La aproape 86 de ani, pe care îi va împlini pe 22 iulie, Leon Rotman e încă o enciclopedie de amintiri. Cel mai în vârstă campion olimpic al României nu uită niciodată că pe 14 mai este aniversarea lui Dinamo, clubul pe care l-a slujit timp de 14 ani, cu rezultate de excepție, printre care cele două medalii de aur și un bronz, câștigate la Jocurile Olimpice de la Melboune 1956, respectiv Roma 1960. 

„La mulți ani, Dinamo! Sunt mândru să fiu veteranul acestui club sportiv și sper să ne mai vedem cu toții, campionii lui Dinamo, la viitoare aniversări"-Leon Rotman

Sentimentele sunt amestecate, între bucuria momentelor de glorie și dezamăgirea că Dinamo nu l-a prețuit: „Aș fi meritat mai multă atenție, dar clubul nu m-a tratat frumos, ba dimpotrivă. Eu am iubit Dinamo mai mult decât m-a iubit Dinamo pe mine!" 

Cu acte din octombrie '50 

În 1949, la numai 15 ani, Leon Rotman muncea deja la „Flacăra Roșie" ca strungar, pentru a-și ajuta familia. Povestește că „într-o pauză de masă, mă hârjoneam cu un coleg și mi-a făcut o aruncare. L-am întrebat de unde știe să facă asta și mi-a spus că face lupte la clubul întreprinderii. M-am dus și eu și, în scurt timp, am început să progresez. Iar în octombrie 1950, m-am dus la lupte greco-romane la «Tânărul dinamovist», unde am și fost legitimat". După numai doi ani avea însă să renunțe și să meargă la secția de kaiac-canoe. 

"Ne-a îndârjit antrenorul de la lupte" 

Cum s-a petrecut totul? Leon Rotman rememorează: „Avusesem un zonal de lupte și noi, toți juniorii de la Dinamo, pierduserăm. Antrenorul nu fusese cu noi, iar când i-am povestit cum am fost furați de arbitraje, ne-a zis că suntem toți niște proști. Asta ne-a îndârjit, așa că eu și cu alți doi colegi ne-am dus la kaiac-canoe. Asta se întâmpla prin 1952. A fost greu la început, nu puteam să-mi țin echilibrul, mereu mă răsturnam cu barca în apă. Dar până la urmă am învățat și, după numai câteva luni, noi trei de la lupte și cu un băiat care fusese înotător, formam un echipaj de kaiac 4 foarte bun. Începuserăm să învingem chiar și seniori. În '53 am luat prima diplomă pentru Dinamo, locul doi la kaiac dublu, la «naționalele» de seniori".

 Primul titlu național în '54 

După nici doi ani de kaiac-canoe, Rotman concura în mai toate felurile de ambarcațiuni. În 1954, la sfatul antrenorului său, Gheorghe Cojocaru, s-a axat pe canoe simplu. Tot în acel an avea să câștige primul său titlu național, în proba de 10.000 de metri. Din acel moment, au urmat alte 13 asemenea performanțe interne. Și, curând, avea să vină deplina consacrare mondială, prin rezultatele de excepție obținute la Jocurile Olimpice de la Melbourne și Roma. Perioada sa de glorie n-a ținut însă prea mult. 

„M-a aruncat din sport, pe motiv că eram plafonat"

 În 1965, la un an după ce cucerise încă un titlu național pentru Dinamo, al 14-lea în total, Leon Rotman își amintește că „mi s-a făcut un raport și au zis că sunt plafonat. N-a mai contat că făcusem istorie pentru club. Am fost scos din sport și trimis la Poliția Capitalei, de unde am fost detașat la Secția 7. Era o perioadă în care Ceaușescu era pornit pe evrei. I-a chemat acasă pe toți diplomații de origine evreiască, pe cei din Comitetul Central PCR i-a îndepărtat. Cum și eu sunt evreu, am fost tratat la fel”

„După 10 ani am fost nevoit să mă pensionez, la doi ani după ce, într-o altercație cu un grup de scandalagii, am intervenit și am încasat 6 lovituri cu o toporișcă, dintre care una chiar în cap. M-am pensionat cu gradul de maior, pentru că și la avansare mi s-au pus mereu bețe în roate, deși ar fi trebuit să fiu locotenent-colonel. Nu mai contează. Nu știu de ce mereu și Dinamo, și chiar și România m-au tratat așa rece, de parcă titlurile mele olimpice ar valora mai puțin decât ale altora".

„După ce m-am întors de la Jocurile Olimpice de la Roma, am cerut și o mărire de soldă. Dar comandantul clubului, unul Petroșăneanu, mi-a tăiat-o scurt: «Ce, ai luat și tu o medalie de bronz și vrei mărire de salariu?!»"-Leon Rotman

"Dinamo a dat o primă de câte 2.500 de lei pentru fiecare titlu olimpic la Melbourne. Nici până azi nu știu de ce eu am primit doar 3.000 de lei în total, deși adusesem două titluri" -Leon Rotman

„Dintre conducătorii de la Dinamo, cel mai frumos s-au purtat cu mine Marcel Popescu și Elisabeta Lipă. Eu am rămas dinamovist pe viață, nu sunt ranchiunos, chiar dacă clubul nu m-a tratat cu respect"-Leon Rotman

Citește și alte știri din sport:

Finalul patrulării pentru Dinamo » Cerere la minister odată cu finalul Stării de Urgență

Simona Halep, moment neștiut la finala cu Serena de la Wimbledon: „Am așteptat-o afară 8 minute. Haide, haide!”