Articol de Marian Ursescu - Publicat marti, 06 octombrie 2015 00:00
Eliza Samara a cîştigat duminică primul ei titlu european la simplu, după ce a trecut în finală cu 4-3 de olandeza Li Jie.
Românca, 26 de ani şi numărul 21 mondial, povesteşte prin ce a trecut la Europenele de la Ekaterinburg. Răcită, obosită, nesimţindu-se în formă, a ajuns să cucerească trei medalii: aur la individual, argint la dublu şi cu echipa.
S-a terminat finala cu olandeza-chinezoaică Li Jie. Eliza a întors partida de la 2-3 şi a cîştigat ultimele două seturi la 4! 2.500 de spectatori aplaudă în picioare. Constănţeanca e cu braţele ridicate, strigă de fericire şi fuge să-şi îmbrăţişeze antrenorul.
Viorel Filimon nu va uita niciodată această zi. E ziua în care a împlinit 64 de ani, iar eleva sa i-a făcut cel mai frumos cadou. Eliza nu are stare. Sare pe masa de joc şi ridică iar braţele. Fotografii sînt pe fază. Românca e cea mai bună din Europa!
Ieri după-amiază, Eliza dormea într-un hotel din Moscova. A ajuns la 9:30 dimineaţa în capitala Rusiei, după o noapte albă. S-a întîlnit aici cu colegele ei de la Fenerbahce şi se pregăteşte de un nou drum, spre Franţa. Mai exact spre Metz.
- Eliza, cum se simte o campioană europeană la o zi după victorie?
- Obosită, foarte obosită! Uite, îţi spun programul meu după ce am cîştigat titlul la simplu. Am ajuns la 1 noaptea în cameră. La ora 5 eram deja la aeroport, la 7 am avut avion spre Moscova. La 8:30 eram în capitala Rusiei şi la 11:00 în cameră. Am dormit pînă acum, cînd m-ai trezit tu! (Ora 17:00)
- Cum a fost finala, Eliza? Ai reuşit să întorci de la 2-3 la seturi, iar ultimele două seturi au fost fără probleme.
- Aşa s-a văzut, că au fost fără probleme, dar eu am simţit altceva. Ultimul a fost cel mai greu. Am avut 9-1 şi olandeza a venit la 9-4. Simţeam că lovesc cu frică, nu îmi mai ieşea nimic. M-am uitat la antrenorul Viorel Filimon, acesta la mine. Ne înţelegem din priviri. A cerut imediat time-out!
- Au venit şi ultimele puncte.
- Da, mi-am recăpătat încrederea şi am lovit fără frică. Tare, în colţul mesei. A greşit. Eram campioană europeană.
"Oamenii au ţinut cu mine"
- Te-ai urcat pe masa de joc. De ce?
- Asta a fost reacţia mea. Germanul Dmitrij Ovtcharov, care a cîştigat la băieţi, s-a dus, s-a dezbrăcat, şi-a pus tricoul pe podium şi a rămas la bustul gol. Eu le-am mulţumit oamenilor din sală pentru că au fost cu mine. Clar, au ţinut cu mine, eu am simţit asta. În semifinale, cînd am jucat cu rusoaica Mihailova, era normal să o susţină pe ea, dar acum au fost cu mine. Aşa se întîmplă cînd jucăm în Europa cu jucătoare de origine asiatică.
- A fost greu pe trei fronturi? Echipe mai întîi, dublu şi apoi simplu!
- Foarte greu. Sînt frîntă, pe cuvînt. Am stat zilnic cîte 12 ore în sală, am mîncat pe fugă cîte un sandvici, pe la fast food, pentru că de altceva nu e timp. Nu mă vait, dar cînd am luat blugii pe mine ca să merg spre aeroport, cădeau de pe mine! Cred că am slăbit cîteva kilograme bune.
Pastile şi frecţii cu spirt
- De asta te menţii în formă şi nu te îngraşi!
- (Rîde) Şi, pe lîngă asta, am mai fost şi răcită. De la schimbările de temperatură bruşte. Am venit de la 20 de grade, am ajuns la un grad. Ploaie. Am stat numai pe aspirină, nurofen, frecţii cu spirt. Le mulţumesc doctorului Eduard Crăciun şi masorului Andrei Ghelt pentru că au avut grijă de mine. Şi psiholoagei Mioara Şincan, cu care lucrez de aproape doi ani. M-a ajutat mult.
- De ce ai rămas la Moscova?
- Pentru că aici m-am întîlnit cu lotul celor de la Fenerbahce. Rămînem aici două zile, ne antrenăm şi plecăm pe 8 septembrie la Metz, pentru meciul din Liga Campionilor. Crezi că am terminat cu drumurile?
- Cu unguroaica Georgina Pota cum ai ales să faci dublu?
- De anul trecut, de la Tour Final de la Bangkok. Eu i-am propus şi ea a acceptat imediat. Căutam pe cineva care să aibă stilul Danei Dodean. Pota e aproape ca Dana, nu are însă viteza ei. Am jucat şi la cîteva turnee împreună, dar nu ne-a mers deloc. Maximum am ajuns în "sferturi", la Openul Austriei. A mai fost şi accidentată, la Mondiale nu am putut juca alături de ea, dar am zis să nu schimbăm la Europene. Şi uite că a ieşit bine. Dar o aştept pe Dana, să facem un dublu românesc.
- Dana a jucat şi ea la Europene după ce a născut. Cum ţi s-a părut?
- Excelent. Revine în forţă. E motivată, are dorinţa de a juca din nou. Sînt sigură că va fi la înălţime. De altfel, la echipe, Dana a cîştigat toate meciurile, mai puţin cel din finală. Fără aportul ei nu am fi luat medalie.
- Eşti naşa ei, ţi-ai văzut finuţa?
- Nuuuu! Abia aştept. Nu am avut timp. Ea a născut în aprilie şi stă la Viena. Nu am ajuns deloc, dar sper ca după ce am prima pauză în program, să merg să o văd pe Lara Melissa.
"A fost un European epuizant. Şi nu m-am simţit deloc în formă. Ştiam însă că am multe meciuri şi pot să-mi revin. După ce am pierdut primul meci la o sîrboaică, la echipe, am urcat nivelul şi a ieşit bine"
Eliza Samara
21 de meciuri a jucat Eliza Samara la Europenele de la Ekaterinburg. A cîştigat 16 şi a pierdut doar 5 (4 la echipe şi finala de dublu)
21este locul mondial pe care se află în prezent Eliza Samara. A fost locul 14 mondial în 2014
Drumul pînă la aur, la simplu:
- 4-1 Alexandra Privalova (Belarus, nr. 129)
- 4-0 Eva Odorova (Slovacia, nr. 118)
- 4-0 Tetiana Bilenko (Ucraina, nr. 95)
- 4-1 Georgina Pota (Ungaria, nr. 14)
- 4-1 Polina Mihailova (Rusia, nr. 65)
- 4-3 Li Jie (Olanda, nr. 33)
)
)
)
)
)
)
)
