DEZVĂLUIRI Manual de utilizare: cum să dinamităm sportul juvenil » Ministerul Educație pregătește un proiect controversat care poate afecta mii de copii

Un proiect guvernamental de descentralizare din 2017 deschide porțile spre o situație explozivă la nivelul sportului juvenil. Mai precis, la cluburile sportive școlare, care ar urma să treacă din subordinea Ministerului Educației și Cercetării la Consiliile Județene sau Locale.

Potrivit informațiilor furnizate de MEC, decizia ar putea viza:

• 128 unități CSȘ
• 47.019 elevi (sportivi), reuniți în 3.408 grupe
• 2.035 cadre didactice.

E vorba, practic, de cea mai generoasă bază de selecție națională, care ar urma să intre pe mâna CJ sau CL cu o serie de pericole iminente atașate, capabile să destructureze toată această masă de tineri, pol masiv de recrutare către performanță.

Se dublează secțiile, crește riscul de desființare

De unde vine alarma? În multe orașe, Consiliile Județene și Locale administrează și finanțează propriile CSM-uri, cu diferite ramuri sportive, care se suprapun peste cele de la CSȘ-uri. Nu puține sunt locurile în țară unde o întâlnire de fotbal, handbal, volei sau baschet între cele două entități naște orgolii speciale. Sau campionate naționale de juniori la care supremația se dispută deseori între CSM și CSȘ.

Dar trecerea cluburilor școlare la CJ/CL vine la pachet cu riscul de a desființa, pur și simplu, una dintre grupe, la libera dispoziție a autorității locale, care va avea putere deplină în materie de finanțare.

„Șmecherii abia așteaptă baza materială a CSȘ-urilor"

De aici, perspectiva ca sute sau mii de copii să dispară realmente din circuit, dacă CJ/CL decide să taie din bani, să refuze să susțină echipe pe aceeași disciplină sportivă și la CSM, și la CSȘ. Ori sediile din prezent ale CSȘ-urilor să ajungă peste noapte la dispoziția politicienilor locali, cu posibilitatea de redistribuire a clădirilor sau de restrângere a spațiilor ocupate în prezent de cluburile școlare după bunul plac al unor potențiale interese zonale.

„Marea miză este, de fapt, la patrimoniu, fiindcă CSȘ-urile dețin localuri foarte atractive pentru șmecherii din teritoriu, astfel încât cluburile școlare se pot trezi cu tot felul decizii care să le afecteze inclusiv baza materială. Sunt la mijloc terenuri sportive, cămine destinate cazărilor, birouri ale conducerilor, săli. Va urma o goană după combinații", explică un oficial din sistem.

„Să terminăm cu implicarea părinților!"

Părerile din interior sunt însă nuanțate. Marius Căpușă e director din 2015 la CSȘ Bacău, unul dintre cluburile-fanion la acest nivel, cu 7 secții și 732 de sportivi: „Sunt de acord, în principiu, cu proiectul, fiindcă, din cauza unor bugete mici, noi oricum pierdem sportivi sau îi dăm cu dublă legitimare la SCM și la CSM, care țin de MTS și de Primărie. De acolo pot primi finanțare, indemnizații de efort, în timp ce la CSȘ nu am cum să le ofer mai mult decât echipament și masă".

Continuă: „Mutarea va duce și la dispariția antrenorilor-profesori care nu vor să facă treabă. Apare un culoar de opțiune: doresc să rămân la performanță sportivă sau cer transferul pe linie de învățământ. Le-am zis deseori politicienilor să finanțeze cum trebuie CSȘ-urile, să terminăm o dată pentru totdeauna cu implicarea părinților care plătesc totul, de tipul «Vreau echipamentul cutare, vreau la turneul cutare!». Nu mai spun că pe noi ne judecă profesori de matematică sau de franceză, care habar n-au că nu avem clase, ci suntem unitate complementară în afara programului, împărțită pe secții sportive".

VIDEO Mesaje pentru conducătorii care decid viitorul juniorilor din România

„Finanțare pe favoritisme"

Căpușă admite însă și pericolele care pândesc după eventuala trecere a CSȘ-urilor la autoritățile locale: „La orice schimbare de putere stai cu teama de șomaj și finanțare. Există, într-adevăr, și riscul să dispară anumite echipe sau secții care se suprapun local peste CSM. Normal ar fi să se opereze o evaluare pe axa CSM - SCM - CSȘ, să se vadă cine a făcut performanță și cine nu".

Detaliază: „Și mai e o problemă. Realitatea e că activitatea sportivă a fost și va rămâne politizată. Sunt indivizi care primesc finanțare publică pe favoritisme, presupun că întorc și-un retur frumușel. De exemplu, dacă mă sună primarul X și-mi zice să dau echipa de handbal de la CSȘ la CSM, cum procedez? Dacă spun nu, am toate șansele să fie executat CSȘ-ul pe diferite canale. La handbal, mulți au trecut la clubul Primăriei cu gândul că o vor duce mai bine, dar au dispărut și le-au luat locul X de la București, Y de la Baia Mare. Eu sunt adeptul ideii de a încuraja copiii Bacăului".

Nu uitați că Halep a pornit de la CSȘ 1 Constanța! A rostit cineva vreo vorbă despre clubul și antrenorii de acolo? Lecușanu a plecat, și ea, de la CSȘ Bacău, la fel Sandu Iacob și Armanu în handbal. Aici, la bază, ar trebui pompați bani, nu să stau să bat pe la diferite porți ca să fac rost de fonduri până și ca să schimb o țeavă!
- Marius Căpușă, director CSȘ Bacău

„Mi-e teamă!"

Silviu Stănescu e în fruntea CSȘ Ploiești din 2017, iar clubul ploieștean funcționează cu 7 secții, 868 de copii, 22 de antrenori și buget ministerial de circa 150.000 de euro pentru activitatea sportivă. E și el la curent cu strategia de mutare către CJ/CL: „Dacă ar fi după mine, aș prefera să rămânem la Educație. Există o finanțare accesibilă și decentă. Nu știu cât de bine ne-ar fi dacă ne pasează la Consiliul Județean sau la Local. Ne încălecăm pe trei secții cu CSM, mi-e teamă de ceea ce s-ar putea întâmpla în viitor". 

„Subfinanțare în București, aș milita pentru transfer"

Simona Bârcă, de la CSȘ 1 București (10 secții, 1.200 copii), se declară un partizan al descentralizării: „În Capitală e o problemă cu finanțarea. N-am mai primit de peste cinci ani niciun ban pentru materiale sportive și echipament! Sigur că există riscuri asociate trecerii la autoritățile locale, dar pot fi diminuate printr-o comunicare corectă și prin transparență. Noi am avut mereu relații OK cu Primăria, indiferent cine a condus sectorul 1. Important e să lupți mai departe și pentru conservarea patrimoniului. Firesc ar fi ca entitățile tip CSM să preia de la CSȘ-uri copiii, nu să-și facă propriile centre juvenile. Ar exista o continuitate logică pentru performanță. Vital e ca profesorii să rămână sub umbrela Ministerului Educației, cum se întâmplă la școli, pentru că la mijloc sunt niște cariere și munca de-o viață a unor oameni". 

Problema e că nu mai vin copiii la sport, antrenorii nu mai sunt motivați să facă selecții și sunt tot mai puțini cei care colindă prin școli pentru a găsi talente. E și problema salarizării. Cei de la CSM-uri au câte 6.000-7.000 de lei pe lună, iar la CSȘ-uri sunt colegi cu 3.000-4.000 lei. Primii iau și sportivi gata formați de la CSȘ. Firește că există o frustrare
- Marius Căpușă, director CSȘ Bacău 

Ideile principale din răspunsul Ministerului Educației

• „Ministerul Educației și Cercetării (MEC) a elaborat studiul de impact «Analiza oportunității descentralizării competențelor exercitate de palatele, cluburile copiilor și cluburile sportive școlare»"
• „Indiferent de varianta considerată optimă, finanțarea de bază va fi asigurată în continuare de la bugetul de stat, iar unitățile vizate își vor păstra statutul de instituții de învățământ. În privința finanțării complementare, aceasta se va asigura de la bugetele locale, dacă consiliile județene și/sau locale își asumă și au capacitatea financiară necesară; în caz contrar, finanțarea complementară va fi asigurată de la bugetul de stat"
• „Am solicitat autorităților publice locale să emită un punct de vedere clar referitor la disponibilitatea de a prelua, dezvolta și sprijini financiar palatele/cluburile copiilor și cluburile sportive școlare"
• „La ora actuală se derulează un proces de consultare. În prezent are loc centralizarea răspunsurilor primite din partea consiliilor județene, consiliilor locale și a inspectoratelor școlare"
• „Dacă procesul de descentralizare va fi numitorul comun al consultărilor, palatele/cluburile copiilor și cluburile sportive școlare vor avea un statut similar celorlalte unități de învățământ preuniversitar, anume subordonate administrativ autorităților publice locale, respectiv inspectoratelor școlare județene"
• „Finanțarea cheltuielilor pentru cluburile sportive școlare/palatele și cluburile copiilor va fi asigurată din bugetul autorităților locale pe raza cărora își desfășoară activitatea, iar terenurile și clădirile vor face parte din domeniul public al comunelor, orașelor și municipiilor în a căror rază teritorială își desfășoară activitatea. Celelalte componente ale bazei materiale rămân de drept proprietatea acestora. Schimbarea destinației terenurilor și clădirilor în care își desfășoară activitatea palatele și cluburile copiilor se poate face doar cu avizul Ministerului Educației și Cercetării, iar în cazul cluburilor sportive școlare atât cu avizul MEC, cât și cu avizul Ministerului Tineretului și Sportului"

Citește mai multe știri din sportul românesc: 

CSM București, protest la startul meciului, în frunte cu Cristina Neagu: „Respectați-ne munca!”

Patricia Țig dezvăluie secretele din spatele succesului din 2020: „Am depășit o barieră pe care inconștient mi-o pusesem”