Articol de Marian Ursescu - Publicat marti, 03 iunie 2014 00:00 / Actualizat luni, 02 iunie 2014 22:33
Din cei 74 de ani de viaţă, Anatolie Grinţescu a petrecut 52 de ani pe marginea bazinului, fiind părtaş la toate succesele poloului românesc.
"Nu mi-e frică de moarte, dar aş vrea să nu sufăr înainte de a trece în lumea celor drepţi", spunea nea Tolea în urmă cu cîţiva ani. Dumnezeu nu i-a ascultat dorinţa. Preşedintelui Federaţiei Române de Polo i s-a descoperit o boală incurabilă.
S-a internat în spital, apoi, acum o lună, a suferit un atac cerebral. Nu a trecut peste acesta. Luni dimineaţa, al doilea atac cerebral i-a fost fatal. La 74 de ani, nea Tolea s-a despărţit de polo.
Jucător, antrenor, secretar general şi preşedinte
Anatolie Grinţescu s-a născut la Chişinău, în Republica Moldova, în 1939. A venit la Bucureşti devreme şi a început poloul dintr-o întîmplare. "M-am hotărît să învăţ să înot după ce nişte vagabonzi erau să se înece la Flamura roşie. Atunci, împreună cu nişte prieteni, ne-am dus la înot. Mi-a plăcut mult stilul bras, dar nu aveam rezultate spectaculoase şi m-am apucat de polo", povestea, într-un interviu în România Liberă, nea Tolea. Poloul avea să-i marcheze viaţa.
I-a rămas tot timpul devotat şi nu l-a trădat niciodată. A trecut prin toate ipostazele, de la jucător la antrenor şi de la secretar general la preşedinte de federaţie. "Întotdeauna persoana sa a pus-o în plan secund. Importante pentru el erau echipa, federaţia!", povestesc oamenii din federaţie.
Marea neîmplinire a carierei
A cîştigat zece titluri de campion naţional cu Dinamo, ca jucător, şi alte două ca antrenor. Cu "naţionala" a făcut parte din echipele care au terminat pe locul 5 la Jocurile Olimpice de la Roma 1960 şi de la Tokyo 1964.
Cel mai aproape de medalie a fost însă la Montreal, în 1976. Era tehnicianul echipei care a pierdut un singur meci în turneul olimpic din cele cinci disputate şi a terminat totuşi pe locul 4!
"Am un cimitir de amintiri neplăcute, dar Montrealul e pe primul loc. Am fost atunci foarte aproape de podium. Ne-au bătut doar ungurii, 9-8, ei cîştigînd şi aurul olimpic. Am terminat însă la egalitate, 5-5 cu Iugoslavia, 4-4 cu Olanda şi 4-4 cu Italia şi am învins RFG-ul cu 5-3. Prea puţin. Mi-aş fi dorit o medalie într-o competiţie de anvergură", spunea supărat Anatolie Grinţescu.
"Un preşedinte conţopist!"
Anatolie Grinţescu a fost secreatrul general al FR Polo din 1990 şi pînă în 2009. Ar fi vrut să continue pe aceeaşi funcţie, dar nu a avut cine să candideze ca preşedinte şi a fost mai mult "silit" de lumea poloului. Nea Tolea spunea însă că "nu s-a considerat niciodată un bun manager.
"E neplăcut să fii secretar general sau preşedinte pentru că în ambele cazuri de transformi într-un soi de conţopist. La noi, dacă eşti şef de federaţie, nu te mai poţi ocupa de sport pentru că în primul rînd trebuie să alergi ca să faci rost de bani. Or treaba asta nu mi-a plăcut niciodată", declara Anatolie Grinţescu.
Depus la bazinul Floreasca
Trupul neînsufleţit al preşedintelui FR Polo va fi depus azi, începînd cu ora 12:00, la bazinul Floreasca. Va rămîne acolo unde îşi are sediul şi federaţia pînă miercuri la prînz, urmînd ca sicriul să fie dus la Capela Bisericii Caşin. Înmormîntarea va avea loc joi, la Cimitirul Străuleşti 2.
5 prezenţe la JO a adunat nea Tolea în carieră: două ca jucător, în 1960 şi 1964, şi trei ca antrenor, în 1972, 1976 şi 1980
85 de goluri în 176 de meciuri a marcat Grinţescu pentru "naţionala" României
"Cînd faci ceva cu pasiune nu oboseşti niciodată. Ştiu că o să vină momentul cînd o să ies la pensie, dar deocamdată nu mă pot gîndi la acea clipă" (Anatolie Grinţescu în România Liberă, în mai 2011)
"Era tot timpul lîngă noi. S-a bătut pentru drepturile noastre, să ne fie bine. În ultimele două-trei luni nu a mai venit pe la bazin. Era bolnav. Mă bucur măcar că l-am făcut fericit cînd ne-am calificat la Olimpiada de la Londra 2012" ( Dragoş Stoenescu, portar naţionala României)
Triunghi amoros la FCSB: „Ngezana i-a furat iubita româncă. Ei îi plac ăștia mai puternici”
)
)
)
)
)
)
)
)
