Sport sub lacăt » România, o națiune anchilozată: peste 50% din sporturile preferate sunt interzise! Reacția Guvernului pentru GSP: „Să nu credeți că nu lucrăm!”

• Gazeta Sporturilor face o amplă radiografie, în 7 pagini speciale în ediția tipărită, a fenomenului care se poate transforma într-o uriașă problemă de sănătate națională. Amatori și profesioniști, consacrați și juniori, psihologi și antrenori, medici și oameni de afaceri, toți își strigă disperarea.
• Avertismentul psihologului: cum sunt afectați pasionații de mișcare de blocarea rutinei: „Incertitudine, frustrare, confuzie!”
• Fotbalul mic, în pericol de colaps! Pierderi uriașe înregistrate în ultimele luni
• Efectele stării de urgență în tenis: „Părinții sunt încă reticenți” » Cum sunt afectați copiii
• Un mit a fost spulberat: „Hai să fim serioși! Sportul făcut online e doar o caterincă"
• Scrima, lovită în plin de pandemie: „Am rămas în aer” » Cum se simt efectele crizei
• Cluburile de handbal se tem după pandemia de COVID: „Cine știe câți se mai întorc”
• „Clubul pensionarilor” pe biciclete: înainte și acum
• Sport sub lacăt » Complet blocați! Natația are cel mai mult de suferit din cauza pandemiei de COVID-19
• Sfaturile unui preparator fizic pentru sportivii amatori: „Reintrarea în efort să fie treptată!”
• Două perspective din gimnastica ritmică: sportiv și antrenor. Cum se împacă școala cu antrenamentele?

„Mergeam la antrenamentele de handbal marți și vineri, după ore. Îmi e dor de minge, de sală și de colegele mele. Vreau să joc iar handbal, dar mama mi-a spus că poate nu mă mai lasă. Îi e frică” 
Mara, 12 ani 

„Ultima dată am jucat fotbal cu prietenii pe la început de martie. Pfff, ce dor îmi e! Ne adunam 10-12 inși și ne distram vreo două ore de câteva ori pe săptămână. Făceam și sport, ne eliberam și de stresul jobului, socializam, râdeam. Cum a zis cineva recent, eram fericiți și nu știam. Acum, nema fotbal, nema mișcare, nema distracție” 
Marius, 26 de ani 

„Aveam un ritual: în fiecare dimineață de luni, miercuri și vineri mergeam la sală. Aveam alt tonus, mai interacționam și cu alți pasionați de mișcare, mergeam și la diverse clase. De aproape 3 luni fac doar prin casă, dar n-am aceeași tragere de inimă. Sportul în izolare parcă n-are același gust” 
Andreea, 34 de ani 

„Puștiul meu avea antrenamente de două ori pe săptămână, iar în weekend îl duceam la meciuri. Joacă într-o echipă micuță, de cartier. Apoi s-au suspendat toate competițiile și nici vorbă să se reia mai devreme de toamnă. Nici antrenamente de grup n-are voie să facă. S-a dus tot progresul, dar, dincolo de asta, îl văd trist pentru că nu se mai întâlnește cu colegii de echipă, nu mai are bucuria jocului”
Cristi, 43 de ani 

„Am un balon care era închiriat aproape non-stop. Ba de cluburi mici de fotbal, ba de cei care jucau între ei, prieteni, colegi sau vecini. Din martie am tras pe dreapta, ca toată lumea. Și nu avem nicio perspectivă. Probabil voi închide afacerea în curând și voi da afară toți angajații. Ce să fac?”
 Constantin, 58 de ani

Numele și vârstele pot diferi sau pot fi inventate. Problemele sunt însă cât se poate de reale. Sportivi amatori sau semiprofesioniști, proprietari de afaceri sau simpli angajaţi în sistem, antrenori sau părinţi, toţi sunt într-un blocaj care se poate transforma într-o problemă de sănătate naţională. Pentru că sportul de masă este paralizat în întreaga ţară de aproape 3 luni și revenirea e învăluită în ceaţă. 

Sportul recreațional e la „și altele” Puse sub presiune de lobby-ul fotbalului mare, care atrage cele mai mari audienţe și cele mai mari bugete, autorităţile au fost preocupate să facă procedurile pentru reluarea sportului profesionist. Iar sportul de masă a rămas în plan secund. Teoretic, e deschis. Practic, legea restrânge deocamdată activităţile. Sălile, baloanele și alte structuri sunt încă sub lacăt. 

Toate competiţiile de copii și juniori, dar și cele de sport corporatist, de exemplu, au fost suspendate. Iar cei din industrie sunt sufocaţi de probleme financiare. 

+13 FOTO

725 de euroe indemnizația de șomaj tehnic pentru un sportiv sau membru al staff -ului, mai exact 3.519 lei

Ce e permis deocamdată 

Conform unui Ordin emis de Ministerul Tineretului și Sportului și de Ministerul Sănătăţii, publicat în Monitorul Oficial din 20 mai, acum se pot practica doar câteva sporturi, însă numai în aer liber și în grupuri de cel mult 3 persoane. Aproape toate sporturile permise sunt de nișă. Din lista celor aprobate, doar atletismul și tenisul (și ele sugrumate de constrângeri) sunt în Top 10 al celor mai practicate sporturi în România.

Iată lista cu sporturi permise:

• aeronautică  
• alpinism 
• atletism: probele de alergare, aruncarea ciocanului, aruncarea discului, aruncarea greutăţii, aruncarea suliţei 
• automobilism sportiv 
• nob, skeleton și sanie: pregătirea pe role sau piste sintetice 
• kaiac: kaiac sprint, rafting, stand-up paddle, kaiac pe ape repezi 
• canotaj 
• ciclism: ciclism rutier, mountain bike 
• echitaţie 
• golf 
• karting 
• modelism 
• motociclism
• tenis: proba de simplu 
• tir cu arcul 
• tir sportiv 
• schi biatlon: probele practicate pe role sau piste sintetice 
• iahting: windsurfing, bărci cu vele

Peste 50% din sporturile preferate sunt încă interzise 

În studiul realizat de GfK pentru Gazetă la finalul anului trecut, realizat pe un eșantion reprezentativ la nivel naţional format din suporteri ai fotbalului, participanţii au fost întrebaţi și ce sporturi practică în timpul liber, ca mod de întreţinere sau recreaţional. Unul din trei respondenţi a indicat fotbalul alături de prieteni, care în momentul de faţă nu e permis de autorităţi. De asemenea, accesul la sala de forţă și fitness, dar și baschetul, handbalul și artele marţiale, iar toate acestea trec de 50% din preferinţele marcate în respectivul sondaj.

Ai voie alergare, stretching și box cu umbra 

În aer liber ai voie, tot individual sau în grupuri de maximum 3 persoane, să faci box cu umbra sau exerciţii tactice fără minge. Da, exact așa scrie în Regulamentul publicat săptămâna trecută de MTS și Minisserul Sănătăţii. S-a dat verde doar pentru „stretching, elemente din școala alergării, exerciţii de echilibru și orientare spaţială din gimnastică, exerciţii cu propria greutate, exerciţii de tehnică și tactică individuală prin reprezentare mentală a adversarului sau a unei situaţii specifice de luptă/joc, execuţia tehnică/tactică de tip box cu umbra, exersarea fără minge a tehnicilor de joc”. 

„După antrenamente, echipamentul sportivilor trebuie pus direct într-o pungă de plastic închisă ermetic, urmând ca după aceea să fie spălat/curățat la o temperatură de minimum 80°”
 pasaj din Regulamentul MTS și MS

De ce bazele sportive sunt aproape blocate

Bazele sportive se pot deschide numai dacă respectă o serie de măsuri foarte stricte. Unele sunt la îndemână (bazele să fie împrejmuite și fiecare intrare să fie păzită, temperatura participanţilor să fie verificată la intrare și toţi să fie trecuţi pe un tabel). Dar altele sunt mai ample și ar îngreuna foarte mult activitatea. 

De exemplu, menţinerea unui program relaxat pentru a permite dezinfectarea spaţiilor între utilizatori, interzicerea accesului la vestiare, dușuri, saună, sală de forţă sau masaj, dezinfectarea toaletelor după fiecare persoană care le folosește sau asigurarea unei camere suplimentare, izolate de restul spaţiilor, pentru a găzdui urgent un eventual sportiv care prezintă simptome de COVID în timpul antrenamentului.

48% dintre suporteriidin România au susținut că fac sport zilnic sau de 4-5 ori pe săptămână, conform sondajului GfK, realizat în 2019 la solicitarea Gazetei Sporturilor

Distanţă, distanţă, distanţă 

O problemă e și distanţa care trebuie păstrată în timpul activităţilor fizice: „cel puţin 2 metri în perioadele de repaus și minimum 6 metri (!) în perioadele de activitate fizică intensă, pentru a ţine cont de faptul că particulele de transpiraţie ori salivă se pot transmite pe distanţe mult mai mari în acest context”.

La atletism, distanţa dintre alergători trebuie să fie de 10 metri! La fel și la ciclism. Iar la tenis, jucătorii sunt sfătuiţi să-și marcheze mingile și să le folosească doar pe acelea, să nu le schimbe cu ale adversarului. Urmând ca la final să le adune de pe teren cu ajutorul unor tuburi speciale, să nu le atingă cu mâna.

4.000 de cereripentru șomaj tehnic a primit Agenția Națională pentru Plăți și Inspecție Socială, până la începutul lunii mai, pentru sportivi sau membrii staff -ului, dintre cei care erau plătiți pe contracte de activitate sportivă

Ionuț Stroe: „Să nu credeţi că nu lucrăm!" 

Ministrul Ionuţ Stroe spune că Guvernul va aplica „tactica alimentației bebelușului". Adică diversificarea și accesul la sportul de masă se vor face gradual, nu toate deodată.

- Domnule ministru, când vor putea românii să facă iarăşi sport aproape la fel ca înainte de startul pandemiei?

- Să nu credeţi că nu lucrăm! Avem o colaborare intensă cu Ministerul Sănătăţii şi Institutul Naţional de Sănătate Publică. Vom stabili gradual reluarea practicării sportului. Vă spun în mod cert că Guvernul din care fac parte realizează ce componentă vitală a vieţii sociale e sportul. Din toate punctele de vedere: sănătate, organizare, disciplină, echilibru fizic şi psihic.

- E bine că Guvernul realizează, dar oamenii vor să afle mai clar când vor putea face iarăşi sport.

- Vom redeschide treptat. În funcţie de sport, dacă e individual sau colectiv, apoi dacă e în interior sau în afară. Nu MTS decide aceste lucruri, ele depind de regulile medicale. Noi prezentăm soluţii, protocoale, variante.

„Acum ne gândim la trei lucruri: ce discipline sportive putem redeschide, ce soluţii găsim pentru copii şi juniori, dar şi cum şi ce competiţii sportive putem să reluăm" 
 Ionuț Stroe, ministru

„Chiar și acum, oricine poate găsi o cale de a antrena copiii"

- Chiar e o problemă majoră că în acest moment copiii nu pot face sport!
- Eu îi înţeleg pe părinţi, am şi eu doi copii, însă dacă antrenorii sau cluburile ar citi cu atenţie în normele actuale ar vedea că se pot face şi acum şedinţe de pregătire. De exemplu, la o şcoală de fotbal, antrenorul poate chema câte 3 copii pe teren, apoi altă grupă de 3 copii. Evident că fără să se folosească vestiare, duşuri, dar e o soluţie. Plus distanţarea socială, obligatoriu: doi metri între ei în repaus şi cel puţin 6 metri când fac efort. Exclus să se folosească mingea sau alte obiecte care ar fi atinse de toţi copiii pe rând. Ştiu că dacă ai 30 de copii, ca antrenor ai o problemă, că ar însemna 10 ore pe zi de antrenament, dar se pot găsi variante. Unele şcoli de acest gen s-au adaptat, cu un efort, dar au făcut-o. Oricine poate găsi acum o cale de a antrena copiii.

- Şi sporturile care se practică în sală? Cei de acolo ce să facă?
- Să zicem arte marţiale. Poţi să mergi în parc şi să faci antrenamente pentru anumite tehnici, cum ar fi cea în care te lupţi cu un adversar imaginar.

- Cum le-aţi explica părinţilor că trebuie să-şi mai ţină copiii departe de sport alte săptămâni?
- Le-aş explica într-un mod în care sigur ar înţelege toţi cei care au cel puţin un copil. Toate măsurile de ridicare a restricţiilor se iau în funcţie de cum răspunde fiecare domeniu în parte la primele decizii de relaxare. E, cum ni s-a explicat şi nouă din partea Ministerului Sănătăţii, tactica alimentaţiei bebeluşilor. Unui copil foarte mic nu îi dai toate alimentele o dată, ci pe rând, pentru a vedea ce toleranţă are! Îi dai ceva şi e ok, continui să-i oferi, îi dai ceva şi nu e în ordine, atunci pui stop. Le solicit părinţilor, mai ales că suntem asaltaţi cu întrebări din partea lor, să aibă răbdare şi să realizeze că dacă şcoala a fost oprită, atunci riscul de îmbolnăvire e cu atât mai mare în cazul unui sport de grup, care deseori presupune contact.

„Au apelat puţini la şomaj tehnic, sunt surprins"

- Cât i-a ajutat acea măsură cu şomajul tehnic pe cei din sport?
- Chiar am realizat un sondaj de opinie în rândul lor, am primit răspunsurile, le-am centralizat şi le voi şi prezenta într-o conferinţă de presă. Dar dacă tot m-aţi întrebat vă dezvălui că la nivelul federaţiilor procentul celor care au răspuns că au trimis oameni în şomaj tehnic e de 14,1%. Deci 85,9% n-au trimis oameni în șomaj. Pe undeva e normal, federaţiile fac parte din zona publică şi ele au fost bugetate la începutul anului.

- Şi la cluburi?
- Aici, procentul celor care ne-au zis că au trimis în şomaj e de 22,5%. După părerea mea, foarte scăzut, m-aş fi aşteptat la mult mai mult. I-am întrebat inclusiv dacă ei cred că vor fi nevoiţi să apeleze la şomaj tehnic și pe viitor, fiindcă această formă e menţinută de Guvern şi dincolo de starea de urgenţă. 54% au susţinut că nu!

218 structuri sportivedin România au aplicat, până la începutul lunii mai, pentru indemnizația socială de 75% din salariul mediu brut, pentru cel puțin unul dintre sportivii săi

„Avem un plan şi pentru sălile de fitness"

- Sălile de fitness, unde tot mai mulţi români merg, când ar putea fi deschise?
- Din datele pe care le-am primit de la cei din această industrie sunt în jur de 800.000 de români care le frecventează. Chiar dacă nu ţin de resortul MTS-ului, reprezentanţii lor ne-au cerut ajutorul fiindcă susţin că se simt mai bine reprezentaţi de MTS, chiar dacă ei fac o activitate comercială. E o zonă sensibilă, fiindcă sala de fitness reprezintă un risc de contaminare foarte mare. Spaţiu închis, aglomeraţie, sunt vestiare, duşuri, saune, aparate pe care toată lumea pune mâna, piscine. Avem un plan de măsuri de relaxare, dar condiţiile pe care vor trebui să le îndeplinească vor fi foarte stricte.

- E adevărat că anumiţi patroni ale unor astfel de săli au cerut chiar să nu fie redeschise până accesul nu va fi exact ca înainte, fiindcă altfel costurile cu îndeplinirea restricţiilor ar depăşi veniturile?
- După ce vom prezenta condiţiile ce trebuie respectate, fiecare sală în parte trebuie să-şi facă un plan, să analizeze raportul cost-beneficiu și să ia o decizie.

VIDEO #sportacasă. Cele mai bune exerciții fizice pentru acasă.

Citește mai multe știri despre cum pandemia de COVID-19 a produs schimbări în Liga 1:

S-a introdus „regula Dan Petrescu" în Liga 1! » CFR Cluj devine o și mai mare favorită în lupta pentru titlu

Bălgrădean concurează și cu FCSB, și cu CFR! » Situații stranii la repornirea Ligii 1