Articol de Sebastian Culea - Publicat sambata, 07 mai 2022 13:30 / Actualizat sambata, 07 mai 2022 15:58
Sam ”The Squid” Grafton e un personaj deosebit în turneele ETP și în pokerul mondial, un individ care iese în evidență, fie prin felul în care se exprimă la mese, fie prin felul în care se îmbracă, dar e și o sursă de inspirație ca om, implicat în diferite cauze umanitare de-a lungul timpului. Când nu joacă, Sam comentează, când nu comentează, întreține atmosfera la turnee. Carisma și naturalețea l-au clădit într-un deosebit ambasador al jocului de cărți.
- EPT Monte Carlo poate fi urmărit pe PokerStars TV, Twitch, dar și pe Youtube.
- Accesul la EPT Monte-Carlo a fost facilitat de PokerStars, partenerul comercial al GSP
- Sam, ce făceai înainte de poker?
- Aveam un loc de muncă. În tinerețe am lucrat mai întâi cu adulți cu dificultăți de învățare, apoi în școli, mă ocupam de copii cu probleme de comportament, dar și cu cei cu dizabilități. Am avut slujbe care mi-au oferit foarte mult din punct de vedere spiritual.
- Și cum ți s-a schimbat viața?
- Păi urma să plec la Londra, găsisem un job acolo, părăseam orașul natal, Leamington Spa. E, fratele meu obișnuia să joace poker, dar nu într-un cadru profesionist, pe o masă de snooker, cu localincii, pur și simplu am zis să încerc și eu. La început jucam doar miercuri, acolo, la masa de snooker. Până la urmă am prins gustul și am început să joc și luni într-un pub: terminam munca la 16:00, la 19:00 eram la poker. Ușor am început să fac și niște bani, deveneam din ce în ce mai bun. Am devenit repid cel mai bun în Leamington Spa.
„Jucam cu oameni beți, eu treaz, nu a fost greu”
- Și ai plecat la Londra...
- Da, unde m-am angajat la o școală, lucram și într-un club de noapte, în fiecare duminică: vindeam bilete la intrare! La mizeul nopții terminam și mă duceam la poker, acum deja într-un club profesionist. Chiar nu câștigam atât de mulți bani în perioada respectivă, așa că jucam foarte atent, nu riscam. Un mare noroc a fost că jucam cu foarte mulți oameni beți (râde), așa că nu pot să zic că era greu să câștig, pur și simplu așteptam o mână bună, nu intram cu orice, eram foarte precaut. De la mese doar duminică, am început s-o fac în fiecare zi, mi-am dat demisia de la școală și m-am reorientat ca voluntar pentru un ONG specializat pe mediu, practic încă mai aveam un fel de job, doar că neplătit, dar aveam mai mult timp liber. Încă făceam treaba cu clubul de noapte duminica, când mi-am dat seama că pot obține venituri din poker cât să-mi plătesc chiria. Terminam la ONG tot pe la 16:00, luam trenul până în estul orașului și jucam până la ultimul tren de întoarcere. Am început să iubesc pokerul, abia așteptam să ating chip-urile, să câștig.
- Aveai vreun jucător preferat?
- Au fost mulți jucători mari care au evoluat la clubul de poker de care mă lipisem eu. E o întrebare interesantă, nu pot să zic că am avut un preferat, dar orice individ care făcea mai mult decât să joace poker mă inspira. Îmi plac jucătorii care se exprimă, care ies în evidentă. Dacă ajungi unul dintre cei mai buni din acel club, ești unul dintre cei mai buni din UK, și dacă ești unul dintre cei mai buni din UK, poți fi unul dintre cei mai buni din lume. Am început să am încredere de fiecare dată când cineva îmi spunea că îi amintesc de un mare jucător care a trecut pe acolo. Nu știu, repet, jucătorii care se exprimă, care vin cu ceva în plus, Negreanu la „highs stakes” e un exemplu.
- Cum e EPT Monte Carlo? Care e atmosfera?
- Frumos, un turneu excelent. Există un entuziasm în plus pentru că venim după o pandemie, toată lumea e încântată de jocul live. Am ținut-o numai în Zoom și Skype, așa ca e foarte special că revenim la mese reale, ne întâlnim cu vechi prieteni, ne facem prieteni noi. EPT Monte Cralo are o istorie frumoasă, e un turneu de tradiție, plus că aici nu e numai despre poker, sunt multe lucruri de făcut și extra, mașini, muzee, bărci, e ceva deosbit. Atmosfera e excelentă.
Sam Grafton: „București e un oraș pestriț. Mi-a plăcut mult!”
- În urmă cu 5 ani reușeai să câștigi Main Eventul la București. Cum a fost experiența?
- A fost un turneu foarte important pentru mine. Jucam foarte bine în perioada respectivă, strânsesem niște bani, practic e perioada în care m-am lansat la un nivel de top și live. E un turneu care mi-a dat foarte multă încredere în economia carierei de până acum, cam tot anul acela am fost la capacitate maximă, știam că urmează să fac performanțe importante.
19 jucători din Româniaau fost prezenți al EPT Monte Carlo, recordul fiind stabilit de Franța, cu 215
- Orașul ai apucat să-l vezi?
- E unul dintre orașele mele preferate, la fiecare colț e ceva nou, e pestriț, nu te obosește: aici o carmangerie, după un butic, o clădire care se prăbușete, după colț un hotel de lux, e plin de surpize. Am fost și-n Centrul Vechi, dar seamănă cu multe locuri, mi-a plăcut mai mult restul orașului, am cunoscut oameni, aerul ăsta pestriț l-am regăsit și în rândul oamenilor, nu doar în construcții și peisaje.
- Mâncarea?
- Mâncarea n-am încercat-o pentru că sunt vegetarian, dar te cred pe cuvânt că e bună. Dar de obicei am mâncat la turnee, am jucat mult poker, m-am plimbat prin București mai mult noaptea, mâncat fiind (râde).
Regula numărul 1: „Nu e vorba de bani!”
- Pokerul nu e un sport extrem de popular în România, dar crește, ce sfat ai pentru un începător?
- Să se simtă bine, să se distreze, să aibă confort în mize, să nu parieze mai mult decât poate pierde, să nu transforme jocul într-o luptă pentru că-și pierde esența. Să se concentreze la execuție, nu e vorba de bani. Uneori, când am o perioadă mai slabă și la mijloc sunt sume importante poate fi copleșitor, dar obșinuiesc să fac un exercițiu și să-mi aduc aminte de ce m-am apucat de asta și de ce iubesc pokerul. Cele mai importante lucruri le-am regăsit în comunitate, în prieteniile făcute aici, banii nu trebuie să fie pe primul loc, cred că asta e rețeta succesului.
Turneul EPT Monte Carlo se încheie azi, cu masa finală de la Main Event, unde favorit este brazilianul Marcelo Simoes, aflat la cea mai bună formă din carieră. Morten Hvam, Jaime Cervantes sau Erkan Soenmez sunt alte nume care se luptă pentru premiul cel mare, în valoare de aproape un milion de euro.
În ultima zi a turneului s-au înregistrat peste o mie de jucători. PokerStars continuă campania europeană la Dublin, începând cu 17 mai.
Citește și:
)
)
)
)
)
)
)
