Se caută portdrapel! » Cu 100 de zile înainte de ceremonia de deschidere a JO, încă nu se știe cine va purta tricolorul la Tokyo

Pandemia a amânat cu un an Jocurile Olimpice de la Tokyo, dar toate demersurile din 2021 arată că oficialitățile japoneze vor ca în vară să găzduiască această întrecere, chiar dacă într-un mod diferit. Până la ceremonia de deschidere despre care deocamdată nu s-au comunicat schimbări majore au mai rămas 100 de zile. 

Spectacolul care pune în valoare cultura țării gazdă e un moment special și pentru sportivi, ei putând să defileze și să se relaxeze un pic înainte de a intra în arene și de a concura pentru medalii și glorie. Unul dintre cele mai râvnite locuri este acela de deschizător de drum pentru țara ta, cu steagul fluturând în vânt. 

Înainte de amânarea JO, s-a discutat mult pe marginea acestui subiect, Simona Halep, participantă la o singură ediție, 2012, fiind una dintre sportivele care și-au exprimat public această dorință. 

Regula de dinainte de anii 2000 

Pe listă au mai fost propuși de către președinții de federații atletul Alin Firfirică, locul 4 la CM din 2019, sau canotorii din barca de două rame, Marius Cozmiuc și Ciprian Tudosă, vicecampioni ai lumii în 2018. 

Toate aceste discuții au avut loc înainte de anunțul Comitetului Olimpic Internațional, care a decis ca începând cu ediția de la Tokyo drapelul fiecărei țări să poată fi dus de doi sportivi, o femeie și un bărbat. 

De-a lungul istoriei olimpice a României, criteriile de desemnare a portdrapelului au fost diferite. Nu s-a ținut neapărat cont de participările anterioare sau de rezultate. 

În plus, până în anul 2000, nicio sportivă tricoloră nu a fost în fruntea delegației. Un deficit recuperat la ultimele ediții, când Elisabeta Lipă, 2000 și 2004, Valeria Motogna, 2008, și Cătălina Ponor, 2016, au dus steagul la festivitatea de deschidere. Doar Horia Tecău s-a strecurat în 2012 în această dominație feminină. 

Ce va fi la Tokyo? Comitetul Olimpic și Sportiv Român va lua o decizie, după ce se vor încheia toate calificările, într-un proces democratic în cadrul Comitetului Executiv, unde se vor înainta propuneri și se va vota.

Marian Drăgulescu: „Dacă mi s-ar propune, de ce nu?" 

Dintre sportivii care au obținut până acum biletele de Tokyo, spadasina Ana Maria Popescu și gimnastul Marian Drăgulescu au adunat cele mai multe participări la JO, cinci, fiind singurii medaliați olimpici. Un impediment pentru amândoi ar putea fi faptul că pe 24 iulie ar trebui să intre în concurs, scrimera având întrecerea pe medalii, iar gimnastul calificările. 

În prima zi de competiții vor mai fi implicați sportivii români de la canotaj, tir, dar și de la tenis, așa că și pentru Simona Halep ar putea fi o problemă. 

Drăgulescu, 40 de ani, se pregătește în aceste zile pentru Campionatele Europene, care vor avea loc între 21 și 25 aprilie la Basel. E cu gândul spre Jocurile Olimpice, dar deocamdată speră să poată concura la cât mai multe competiții înainte de Tokyo. E tranșant în ceea ce privește rolul de portdrapel: „Dacă mi s-ar propune, cu siguranță că aș accepta, cine nu ar accepta?", a spus gimnastul. Nici faptul că a doua zi, după ceremonia de deschidere, intră în calificări, nu l-ar împiedica să fie în această postură. "Nu cred că e o problemă, de ce să fie?", a subliniat Drăgulescu. 

Spadasina, vicecampioană în 2008 și campioană olimpică în 2016, are altă abordare. „Ar fi o onoare, dar a doua zi intru în concurs. Rămân cu dățile când am fost portdrapel la Jocurile Olimpice Europene și la Jocurile Militare Mondiale", a spus Ana Popescu. 

În discuție ar mai putea intra Alina Vuc, vicecampioană mondială la lupte, jucătoarea de tenis de masă Eliza Samara, participantă la a patra ediție de JO din carieră sau tirista Laura Ilie, dublă campioană europeană, dar este în aceeași situație cu Ana Maria Popescu, având concurs chiar pe 24 iulie. 

Rămâne de văzut ce va hotărî Comitetul Olimpic și Sportiv Român și cât vor conta performanțele și vechimea olimpică în luarea deciziei.

Sper să primesc steagul şi sper să deschid Jocurile Olimpice cu drapelul în mână. Îmi doresc o medalie, acesta este obiectivul principal pentru acest an. Cred că va fi deosebit, aşa cum a fost şi la Fed Cup, când am jucat semifinala.
- Simona Halep

60 de sportiviare delegația României până în acest moment, fotbalul și canotajul având cei mai mulți reprezentanți

Portdrapelul României la JO de vară

• 2016 Cătălina Ponor (gimnastică) 
• 2012 Horia Tecău (tenis) 
• 2008  Valeria Motogna (handbal) 
• 2004 Elisabeta Lipă (canotaj) 
• 2000  Elisabeta Lipă (canotaj) 
• 1996 Iulică Ruican (canotaj) 
• 1992  Costel Grasu (atletism) 
• 1988  Vasile Andrei (lupte) 
• 1984  Corneliu Ion (tir) 
• 1980  Vasile Andrei (lupte) 
• 1976  Nicolae Martinescu (lupte) 
• 1972  Aurel Vernescu (kaiac-canoe) 
• 1968 Aurel Vernescu (kaiac-canoe) 
• 1964  Aurel Vernescu (kaiac-canoe) 
• 1960 Alexandru Bizim (atletism) 
• 1956  Iosif Sîrbu (tir) 
• 1952  Dumitru Paraschivescu (atletism) 
• 1936 Şerban Mănciulescu (tir)

Elisabeta Lipă: „Mi-a tremurat mâna"

 Elisabeta Lipă, Valeria Motogna și Costel Grasu au povestit despre cum este să porți steagul României în fața a miliarde de oameni 

Elisabeta Lipă, 56 de ani, și-a amintit de momentele în care a dus „tricolorul" de parcă ar fi fost ieri. „Eu am fost privilegiată pentru că am primit această onoare la două Olimpiade consecutive: la Sydney 2000 şi la Atena 2004. La prima am avut emoţii mari şi nu am putut face vreo deosebire între momentul ceremoniei şi cel în care am urcat pe podium. Poate pentru că sunt mai patriotă! Știu doar că în momentul defilării mi-a tremurat tot timpul mâna cu care am dus drapelul şi nu din cauză că mi-ar fi fost greu, ci pentru că am trăit momentul foarte intens", a povestit actuala şefă a canotajului românesc. 

Cvintupla campioană olimpică  nu crede că a fi portdrapel este o corvoadă. „Am participat la repetiții, la ceremonie am ținut steagul timp de o jumătate de oră, am ajuns la hotel la miezul nopții, iar a doua zi am intrat în concurs. Credeți că a fost obositor? Deloc. A fost chiar o plăcere! La Atena 2004 eram deja pregătită sufletește", a susţinut Lipă.

Costel Grasu: „Te responsabilizează!"

La Barcelona 1992, portdrapelul României a fost atletul Costel Grasu. "Am fost propus de Lia Manoliu, fapt ce m-a responsabilizat foarte mult. M-a obligat la un rezultat bun. Am sperat să urc pe podium, dar şi locul patru a fost o mare performanță pentru mine", a mărturisit fostul discobol, acum în vârstă de 53 de ani. 

În 2008, la Beijing, o handbalistă a fost aleasă drept portdrapel pentru România, iar Valeria Motogna s-a bucurat din plin de acel moment. „A fost o onoare pentru mine. Imaginile acelea de la Beijing au fost ceva unic, de care îmi voi aduce aminte toată viața. M-am numărat printre sportivii privilegiați care au avut această șansă", a rememorat fosta sportivă în vârstă de 41 de ani.

Cum a fost reflectat momentul defilării delegației României la unele din edițiile precedente ale JO

1964

Prin fața tribunei trec sportivii României, fetele purtând taioare albastre cu fuste gri, băieții în costume bej-crem. Steagul patriei noastre e purtat de bravul caiacist Aurel Vernescu.
 - Olimpiada recordurilor - Ilie Goga și Romeo Vilara

1968

Sportivele noastre, între care distingem pe discobola Lia Manoliu şi pe săritoarea în lungime Viorica Viscopoleanu, pe scrimerele Ileana Drîmbă şi Olga Orban-Szabo, purtau taioare de aba, brodate cu motive naţionale în fir negru, jabouri de mătase crem şi pe cap pălăriuţe cu panglică neagră. Băieţii erau îmbrăcaţi în vestoane bleumarin cu cravate în dungi tricolore şi pantaloni gri.
 - Olimpiada mexicană - Emanuel Valeriu şi Ilie Goga

1972

Purtătorul drapelului, ca şi la Jocurile Olimpice de la Tokyo şi Mexico, a fost caiacistul Aurel Vernescu. Sportivele noastre purtau elegante costume cu jachete albastre în dungi şi fuste albe, iar băieţii haine albastre şi pantaloni gri. Defilarea a fost făcută pe o sârbă stilizată.
 - Jocurile Olimpice de la Munchen - Ilie Goga și Victor Bănciulescu

1976

De sub tunelul de lângă capul pistei, din dreptul plecării de la 110 m garduri, îşi face apariția delegația olimpică a țării noastre. În frunte purtătorul de pancartă pe care scrie Roumanie, urmat de luptătorul Nicolae Martinescu, campion olimpic la Munchen, care poartă steagul tricolor. Cu un gest larg, elegant la o comandă, băieţii îşi scot pălăriile de pai la trecerea prin faţa tribunei oficiale, acolo unde în picioare, suverana Marii Britanii, Regina Elisabeta a II-a, cu o ușoară înclinare a capului, le răspunde salutului.
 -  Olimpiada Nadiei Comăneci - Romeo Vilara

1980

Se aplaudă fiecare nou grup de olimpici, dar în momentul când în stadion pătrunde delegaţia României, peluza scandează cu putere numele ţării noastre, în timp ce drapelul tricolor flutură mândru. În fruntea lor, portdrapelul este luptătorul Andrei Vasile, un băiat înalt, vânjos, care ţine cu mândrie, neclintit, drapelul atât de scump nouă. 
- Olimpiada '80 - Horia Alexandrescu

2012

Tecău duce steagul, apoi vin, țanțoșe și cu adevărat frumoase, fetele de la scrimă. Pe ecran apare fața cunoscută a Laurei Badea, plasată undeva între oficiali. Jos sunt și băieții de la judo. Plutonul e încheiat de poloiști, bărbații perfecți.
 - Gazeta Sporturilor - Cătălin Tolontan, Marian Ursescu

2016

Cătălina Ponor flutură cu orgoliu și mândrie steagul, trăiește un moment mare pentru ea, aproape sigur e ultima sa olimpiadă. Gimnasta strigă pur și simplu de bucurie. O însoțesc toți atleții, jucătoarele de tenis Andreea Mitu și Raluca Olaru. Fetele fac cu mâna la cameră, băieții aplaudă în spate. Boxerul Nistor se zărește din mulțime, eclipsat doar de «micuțul» Daniel Natea, omul pe care, atunci când îl vezi zâmbind jucăuș, simți că forța adevărată poartă în ea generozitate.
 - Gazeta Sporturilor - Cătălin Tolontan, Marian Ursescu

Nu vor JO, nu vor spectatori 

Un sondaj realizat săptămâna aceasta de cotidianul Asahi Shimbun arată o dată în plus reținerea populației nipone în legătură cu organizarea Jocurilor Olimpice anul acesta la Tokyo. Aproape 70 la sută dintre cei întrebați sunt împotriva ținerii imensei competiții sportive, 34% susținând varianta unei alte amânări, în timp ce 35% votează pentru opțiunea anulării acestei ediții care era inițial programată pentru 2020. 

28 la sută dintre respondenți au bifat opțiunea găzduirii JO în această vară, așa cum s-a hotărât în urma amânării de anul trecut, între 23 iulie și 8 august. Legat de prezența spectatorilor în tribune, rezerva e și mai accentuată: 94 la sută dintre cei care au răspuns cred că organizatorii ar trebui să limiteze drastic sau chiar să interzică accesul fanilor la întreceri. 

Vaccinarea merge greu 

În Japonia abia 1,1 milioane de persoane, toate făcând parte din personalul medical, au primit până acum măcar o doză de vaccin Pfizer Inc-BioNTech, singurul aprobat de țara asiatică. Luni a început imunizarea pe această cale a populației în vârstă, dar unii experți avertizează că în cazul celorlalte categorii de vârstă s-ar putea amâna până în vară sau chiar până la iarnă din cauza rezervelor reduse de vaccin. 

Nobuhiko Okabe, un expert-consultant al Comitetului Olimpic Japonez pe probleme de sănătate, a spus însă pentru Reuters că sportivii ar trebui să fie imunizați într-o proporție cât mai mare, respectând în același timp refuzul personal al unora, pe motive religioase sau de altă natură. 

0,9% din populațiade 126 de milioane a Japoniei a fost vaccinată până acum cu măcar o doză, față de 2,2% în Coreea de Sud

Citește mai multe despre Jocurile Olimpice:

Săptămâna olimpică pe GSP » Absolut TOT ce trebuie să știi despre JO de la Tokyo: calificații României, speranțe, pronosticuri, dileme