SUPER FOTO Vânătoare de valuri » GSP a participat la o competiție de top la surf: cum se desfășoară

Ce faci când ești în concediu în Portugalia și nimerești din întâmplare la un concurs oficial de surf? Tai toate obiectivele turistice pe care le trecuseși pe listă și te lași purtat pe nebunia generată de acest sport.

Prima zi, Peniche, Praia dos Supertubos, una dintre plajele preferate de surferi. Oameni mulți, panouri galbene și surpriză! niciun loc de parcare. Ce se întâmplă? De ce atâta zgomot? De ce atâta agitație? Până la întâlnirea cu Oceanul Atlantic, am trecut și prin parcarea destinată concurenților.

Plaja care se schimbă

Poze și nume de care nu auzisem niciodată. Întrecerea era pe final, dar oamenii se bucurau în continuare de soare. Erau 25 de grade, oceanul blând. Bere, nisip și oameni veseli. Concursul se numea MEO Rip Curl Pro Portugal și era penultima etapă din cadrul Ligii Mondiale 2016.

Ce faci când nu știi nimic despre un sport? Începi să cauți despre el pe net. Sunt unsprezece etape de acest gen de-a lungul unui an, iar clasamentul mondial se întocmește pe baza celor mai bune nouă rezultate obținute. Înainte de startul competiției din Portugalia, John John Florence era pe primul loc. Un blond cu bucle din Hawaii. Cel puțin asta spunea poza lui.

A doua zi, am revenit la Praia dos Supertubos. Locuri de parcare, lume puțină. Poate pentru că sunt nori. "Căutați competiția?", ne întreabă unul dintre oamenii de securitate. "S-a mutat, nu sunt valuri". "Unde s-a mutat?". " Pe Praia Almagreira, de lângă Baleal".

Adică la opt kilometri distanță, lângă un orășel în care vedeai la balconul oricărei case costume de surf puse la uscat.

Drumul spre plajă propunea însă un alt decor. Partea asfaltată se termină subit, apoi intri pe o porțiune de pământ roșu, bătătorit și navighezi printre stuf și parcele agricole cu varză ondulată.

Deși e destul de devreme, șirul de mașini parcate e lung. Am aflat că o întrecere începe în fiecare dimineață la 7:30, iar surferii ajung pe plajă, când soarele încă nu a răsărit. După vreo doi kilometri de mers pe jos întâlnești primele semne ale competiției. Carele de transmisie, câteva rulote cu mâncare și apoi nisipul, oceanul și oamenii. Boxe înfipte pe plajă. Surferi în apă.

Ambuscada de pe nisip

Încep să caut similitudini cu alte sporturi. Concursul se desfășoară în sistem eliminatoriu, doi surferi stau în apă timp de treizeci de minute și încearcă să prindă valuri pe care să le stăpânească într-un mod care să fie apreciat cât mai mult de juriu, cu note cuprinse între 0 și 10.

Liderul mondial e îmbrăcat în galben. Deci surful are un pic din sărituri cu schiurile, un pic din gimnastică, un pic din snowboard, ceva din ciclism. Mulți i-au contestat definiția de sport. V-am zis că am căutat pe net. În principal legându-se de faptul că nu sunt condiții egale pentru toți participanții, că natura e capricioasă.

Însă spectatorii adunați pe plaja Almagreira nu cred acest lucru. Aplaudă când doi surferi, unul cu tricou roșu, celălalt în albastru, au reușite tehnice. Un "aerial", un "barrel" și faptul că rezistă forței valurilor și rămân pe placă sunt apreciate.

Spectatori de toate vârstele. Portughezi, australieni, spanioli, francezi, englezi, americani. Cam atâtea limbi am recunoscut. N-am auzit însă vorbindu-se română!

Când surferii ies din apă, unii fericiți, alții supărați să nu credeți că au o ușă secretă. Ies în fața spectatorilor și sunt asaltați, pentru autografe și poze.

Când nebunia ia amploare, mai intervin și oamenii de securitate, dar drumul spre vestiarele-corturi e tot printre spectatori, pe plajă, și opririle sunt numeroase.

Campionul cu bucle

În toată această fugă după valuri, în relaxarea spectatorilor, în lupta cu natura, în zgomotele Oceanului Atlantic e ceva hipnotic, care te face să-ți dorești să fii prezent și a doua, și a treia zi. Să parcurgi sub soarele care te înnegrește fiecare fază începând cu primul tur, al doilea, al treilea, al patrulea, al cincilea, sferturi, semifinale și apoi finala.

Pe 23 octombrie concursul s-a anulat din cauza lipsei valuri, iar pe 24 s-a reluat, cu încheierea rundei a cincea și cu sferturile de finală. unde Jordy Smith a reușit un zece perfect. El și John John Florence erau în luptă directă pentru titlul mondial.

Pe care băiatul cu bucle avea să-l cucerească pe 25, după ce rivalul său s-a oprit în penultimul act, iar el s-a calificat în finală și a câștigat-o la 24 de ani. Împlinirea unui destin pe care mulți i l-au prevăzut, dar pe care abia l-a desăvârșit.

"Cred că acesta este doar începutul. Mereu am visat la titlul mondial, încă nu-mi vine să cred că am câștigat", spunea el la câteva minute după cucerirea titlului.

În timp ce două fete sărbătoreau pe plajă îmbrățișându-se faptul că reușiseră să facă un selfie cu el. Aceștia sunt surferii care vor putea participa și la Jocurile Olimpice pentru că folosesc plăci scurte.

Când nu există frica

În Portugalia, în același timp cu concursul acesta a avut loc și primul antrenament al celor care folosesc plăci lungi, al curajoșilor care vânează valurile Imense. Și locul lor e la Nazare. Pe 24 octombrie, în satul pescarilor valurile au măsurat 15 metri.

Recordul pentru cel mai mare val călărit îi aparține lui Garrett McNamara, care a stăpânit un val de 30,1 m în 2013. E înspăimântător să vezi valurile de 15 m, dar să te lupți cu ele! Forța lor este imensă, iar surferii care-l practică fac antrenamente intense. Farul din Nazare a fost loc de pelerinaj toată ziua.

Primul instinct al celor care au ajuns era să facă o poză, apoi să se lase vrăjiți, dar și înfricoșați de puterea oceanului. "Boring", silabisea pe litere tânărul englez Fergus, în vârstă de 10 ani, care venise cu părinții. După vreo jumătate de oră, discursul lui se schimbase: "Nu vreau să plecăm! Ai promis că mai stăm pentru două valuri". Sau două zile...

Valuri mari în șase locuri

Circuitul "Big Waves Challenge" are șanse etape, iar perioada de așteptare este mult mai lungă decât în circuitul obișnuit, unde sunt maximum 12 zile, ea întinzându-se pe luni. Surferii sunt anunțați de iminența valurilor și au 72 de ore să se prezinte la start.

Concursuri pe valuri mari se desfășoară în Mexic, la Puerto Escondido și Todos Santos, în Chile, la Punta de Lobos, în Peru, la Punta Hermosa, în Hawaii, la Maiku și în Portugalia, la Nazare.

Cu o singură etapă desfășurată, la Puerto Escondido, clasamentul general este condus de Grant Baker.

Surfing la Jocurile Olimpice din 2020

• concursul de va desfășura în Oceanul Pacific, pe plaja Shida, la 65 de km de Tokyo, deși s-a luat în considerare și desfășurarea lui într-o arenă artificială
• pentru a asigura un concurs de calitate, perioada de așteptare va fi de 16 zile, și o dată pornit el va dura două zile
• va exista concurs feminin și concurs masculin, cu câte 20 de competitori în fiecare dintre ele, toți fiind shortboarders
• criteriile de calificare încă nu se cunosc, ele vor fi publicate în 2017, dar se pare că se va ține cont de clasamentele ISA și WSL, de asemenea încă nu s-au stabilit criteriile după care se vor aprecia performanțele sportivilor, dar probabil se va merge pe criteriile care sunt valabile în WSL
• surfing-ul a fost inclus în programul olimpic doar pentru ediția 2020

Etape Ligii Mondiale de Surf 2016

11titluri mondiale este recordul deținut de Kelly Slater, considerat cel mai bun surfer din toate timpurile și care încă mai concurează la 44 de ani

100.000 $este premiul pe care l-a primit John John Florence pentru câștigarea concursului din Portugalia

635 $costă variantă de bază a plăcii Pyzel pe care o folosește John John Florence

1este locul pe care-l ocupă Florence în topul celor mai bogați surferi din toate timpuri, cele mai mari câștiguri venind din publicitate, ele fiind estimate la cinci milioane de dolari pe an. El are contracte cu Hurley, Pyzel Surfboards, Monster, Stance, Nixon, Spy Optic, Calcario Pirineus.