FOTO Povești de acum 60 de ani » Prefațăm Campionatele Europene de la Cluj: amintiri de la primul european organizat în România

Au mai rămas 22 de zile până la debutul Campionatelor Europene de la Cluj. O competiție pe care toată lumea o vede ca pe un nou start pentru gimnastica noastră care a luminat multe decenii sportul românesc.

Această întrecere a început să se desfășoare în urmă cu 60 de ani la București. O ediție care va rămâne mereu o referință, dar despre care se păstrează prea puține informații și imagini.

" Cupa Europei", așa cum se numea atunci, s-a desfășurat în sala Floreasca, o sală care fusese inaugurată în 1952. "Faptul că prima ediție a Cupei Europei a fost încredințată - ca organizare - țării noastre ne bucură mult și dovedește aprecierile pozitive pe care forul internațional de gimnastică le are pentru țara noastră", scria Sportul popular cu trei săptămâni înainte de competiția de la București, care a durat o singură zi.

"Sala Floreasca - scena Cupei Europei la gimnastică: un covor imens din două nuanțe de verde, un plafon împodobit cu o coroană simbolică împletită din drapelele a zece națiuni, trei aparate, dintre care unul - paralele inegale - care distona cu simetria întregului decor", este descrierea sălii de concurs.

Program comprimat

Unul la care au participat 19 reprezentante din 10 țări. Pe 26 mai, de la ora 09:00, au început întrecerile de la individual compus, iar de la ora 17:00 cele pe aparate. Un program care le-a nemulțumit pe participante. "Dacă întrecerea s-ar fi desfășurat în două zile, calitatea exercițiilor ar fi fost peste cea realizată după-amiază, au spus unele concurente.

Printre cele 19 participante s-a numărat și sovietica Larisa Latînina, sportiva care, până la Michael Phelps, a reușit să adune cele mai multe distincții la Jocurile Olimpice, 18. Dar în 1957 avea doar 23 de ani și doar o ediție a JO în spate, cea de la Melbourne în 1956, unde obținuse șase medalii. Era clar ceea ce numim acum o vedetă. Una care avea să se adune toate distincțiile de aur de la București.

"Închipuiți-vă o sală de sport plină până la refuz de un public disciplinat, care păstrează totală liniște în timpul execuției, dar care izbucnește în aplauze frenetice atunci când Larisa Latînina aterizează de pe bara de sus a paralelor rămânând o splendidă statuă sau atunci când Eva Bosakova înmărmurește după un torent de salturi cu sau fără sprijin.

Imaginați-vă un spectacol de șase ore desfășurat într-o perfectă organizare în care artistele în luptă cu emotivitatea, cu dificultatea exercițiilor, și mai ales cu exigența arbitrelor au oferit minut de minut o gamă completă de măiestrie, frumusețe și spectaculozitate.

Aveți astfel cadrul general al primului concurs european de gimnastică feminină. Păcat însă de cei care nu au văzut "Cupa Europei" de gimnastică, păcat și de noi...spectatorii care cine știe câtă vreme nu vom mai avea ocazia să asistăm la un spectacol atât de minunat".

O frază de final, cu caracter de premoniție. 60 de ani au trecut, timp în care România a crescut și a devenit o forță la nivel mondial, iar apoi a descrescut la fel de spectaculos.

Debut târziu

În 1957, gimnastica românească era la începuturi. Cu un an înainte, la Melbourne veniseră primele două medalii, una cucerită de echipa și una de Elena Leușteanu la sol. Iar în 1954, echipa feminină ocupase locul patru pe echipe la Campionatele Mondiale de la Roma.

Era vremea gimnasticii romantice, când abia la 14 ani practicantele deprindeau primii pași și cariera se încheia aproape de 30 de ani, timp în care gimnastele își întemeiau familii și deveneau mame. A fost cazul atât al Larisei Latînina, care a adus pe lume o fetiță în 1958, dar și al Elenei Leușteanu și al Soniei Iovan, ambele căsătorindu-se în timpul carierei sportive.

Dar nici pentru ele nu era ușor, chiar dacă complexitatea și dificultatea exercițiilor nici nu se poate compara cu ce se întâmplă în zilele de azi.

"Cât am făcut gimnastică n-am mâncat, nu m-a alintat nimeni, dar am continuat. Nu am făcut sport industrial, n-am primit decât zdrăngănele, aplauze, plus brațe de flori. Medaliile în sine nu au însemnat foarte mult pentru mine, pe toate le-am dat. Cea mai mare recompensă e să rămân în mintea oamenilor", spunea Elena Leușteanu într-un interviu pentru Gazeta Sporturilor în 2006.

După doi ani avea să se stingă din viață, la 73 de ani, după o lungă suferință cauzată de un cancer la pancreas.

Laude din Italia

La competițiile mondiale din aceea vreme, lupta se dădea între sportivele din Europa, așa că o întrecere europeană avea un nivel extrem de înalt.

"La București, a fost o competiție foarte frumoasă, foarte bine organizată, toată lumea a avut numai cuvinte de laudă",  spunea în urmă cu un an Sonia Iovan într-un interviu pentru Antena 1.

"Știind - venind la București ca trimis al ziarului meu - că voi găsi aici destule subiecte pentru a putea scrie că sportul este considerat în această țară ca o problemă fundamentală atât ca organizare, cât și din punct de vedere propagandistic și competițional.

Cupa Europei desfășurată la Floreasca, o sală născută parcă pentru gimnastică, a confirmat tocmai ce mi-am închipuit. După Campionatele Mondiale organizate la Roma în 1954, nu am mai văzut o întrecere internațională atât de bine organizată și de un nivel competițional atât de ridicat", scria Sergio Neri, corespondentul Corriere dela Serra, despre competiția de la București.

Peste 22 de zile, România le va primi din nou pe cele mai bune gimnaste din Europa, într-o cu totul altă lume. Vedetele sunt altele, iar România le are pe Larisa Iordache și Cătălina Ponor, două gimnaste care au deja multe medalii în spate.

De la egal la egal cu Latînina

Evoluțiile Elenei Leușteanu și Soniei Iovan la București au impresionat.

"Cele două gimnaste române au constituit cea mai senzațională revelație. Știam că gimnastele române vor avea comportare demnă de valoarea la care au ajuns în ultimii ani, dar nu m-am gândit că aceste două fete din București vor putea să atingă valoarea competițională a sovieticei Latînina de așa manieră încât să-i amenințe acesteia superioritatea tehnică de care cu toții eram convinși ", scria Sergio Neri, corespondentul Corriere dela Serra la București.

Dintre cele cinci medaliate de la București, două au trecut în neființă: Elena Leușteanu în 2008 și Eva Bosakova în 1991, celelalte au ajuns la vârste respectabile, Latînina și Marinina au 82 de ani, iar Sonia Iovan 81.

Nu a fost televizat

Cupa Europei nu a fost transmisă de Televiziunea Română, chiar dacă pe 5 mai se realizase prima transmisiune sportivă în direct, respectiv meciul de rugby România-Anglia. Competiția a fost filmată de operatori de la Studioul Alexandru Sahia.

"Toate concurentele au oferit operatorilor de la Televiziune și de la cinematografie prilejul unor imagini de mare succes", scrie Sportul popular pe 27 mai 1957.

Elena Leușteanu

• Născută pe 4 iulie 1935
• Decedată pe 16 august 2008
• S-a retras în 1964
• Palmares:
   - Jocurile Olimpice (3 ediții): 0-0-3
   - Campionatele Mondiale: 0-0-1
   - Campionatele Europene: 0-5-0

Sonia Iovan

• Născută pe 29 septembrie 1935
• S-a retras în 1965
• Palmares:
   - Jocurile Olimpice (3 ediții): 0-0-3
   - Campionatele Mondiale: 0-0-1
   - Campionatele Europene: 0-2-3

106de gimnaste și 168 gimnaști din 37 de țări vor participa la Campionatele Europene de la Cluj-Napoca

1955este anul în care a avut loc prima ediție a Campionatelor Europene la masculin, ediție desfășurată la Frankfurt

Câteva repere din 1957 în România

• 3 februarie: Poetul Ștefan Augustin Doinaș a fost arestat și condamnat de regimul comunist la un an închisoare sub acuzația de "omisiune de denunț"; a fost eliberat la 5 februarie 1958
• 5 mai: La Televiziunea Română a avut loc prima transmisie sportivă în direct, meciul de rugby Anglia-România
• 1 iunie: S-a înființat, la București, Muzeul Literaturii Române, condus de criticul și istoricul literar Perpessicius

Medaliatele de la București

Top 5 clasament medalii CE all-time

Program CE 2017

• 19 aprilie calificări masculin
• 20 aprilie calificări feminin
• 21 aprilie individual compus masculin și feminin
• 22 aprilie finale pe aparate masculin și feminin
• 23 aprilie finale pe aparate masculin și feminin

*competiția va fi transmisă în exclusivitate de TVR