Articol de Roxana Fleşeru - Publicat duminica, 10 aprilie 2011 00:00 / Actualizat duminica, 10 aprilie 2011 15:22
Sandra Izbaşa a adus ieri aurul european la sărituri după o pauză de şapte ani. Ultima oară cînd Izbaşa era prima la CE se întîmpla în 2008, în Franţa, după finala de la sol
Face 21 de ani la mjlocul lui iunie. A depăşit o accidentare îngrozitoare la tendonul lui Ahile în 2009. E campioană olimpică la sol. Avea două titluri europene. Şi ieri l-a cucerit pe al treilea. De fapt, e prima medalie după ce acum doi ani, în toamnă, Sandra trecea prin clipe de groază. Înaintea Internaţionalelor României, la un antrenament la Buzău, ea a ratat aterizarea la una dintre diagonalele de la sol şi şi-a făcut praf tendonul lui Ahile, plus o fractură la mînă. Altă gimnastă ar fi renunţat. Avea 19 ani, atinsese visul olimpic de aur. Avea deja 15 ani de gimnastică. De ce ar fi continuat?
Pentru că Sandra e ambiţioasă şi iubeşte gimnastica. Acest lucru s-a văzut ieri în ochii româncei înainte de a prezenta cele două sărituri în finala de la Berlin. Îi place la nebunie să concureze. Ştie să-şi ţină emoţiile în frîu atunci cînd e nevoie. A fost a şasea în finală. Asortată din cap pînă în picioare. Verdele şi negrul i-au purtat noroc la un aparat care n-a mai reuşit să aducă lucruri spectaculoase pentru gimnastica românească în ultimii şapte ani, chiar dacă în codul de punctaj există o săritură care poartă numele Simonei Amânar.
"Doamna Bitang şi domnul Belu au avut încredere în mine si mi-au propus să fac sărituri şi am acceptat. Am două sărituri valoroase, a doua cotată cu 2 zecimi mai jos decît prima, dar pe ea se poate construi", a spus Izbaşa pentru Agerpres. Pentru cea dintîi a primit 14,700, iar pentru a doua 14,650 şi, cu o medie de 14,675, le-a depăşit pe Oksana Şuşovitina (14,537) şi pe Ariella Kaeslin (14,475). "M-am dus hotărîtă. Ştiam că am muncit mult şi asta a fost. Dar am avut şi noroc, pentru că am reuşit să-mi stăpînesc emoţiile", a adăugat Izbaşa. Sandra a ascuns bine emoţiile în spatele machiajului. Pentru că părea regina de gheaţă. Cu ochii doar pe masa de la sărituri.
După prima săritură a rusoaicei Nabieva, ultima gimnastă din finală, Amelia Racea i-a zîmbit Sandrei, parcă spunîndu-i "ai aurul", dar Sandra n-a răspuns şi a preferat să amîne surîsul pentru final, atunci cînd totul era hotărît şi cînd era sigură că o să asculte din nou imnul României de pe prima poziţie a podiumului unei competiţii, după o pauză de aproape trei ani. Sandra a redescoperit masa de la sărituri, iar lumea a redescoperit-o pe Sandra Izbaşa.
"În finala de la sol, nu promit nimic, nu îmi place să fac promisiuni. Emoţii există, dar cine şi le stăpîneşte, acela cîştigă"
Sandra Izbaşa
Medaliatele cu aur la Campionatele Europene la sărituri de-a lungul istoriei
1975 Skien Nadia Comăneci
1979 Copenhaga Nadia Comăneci
1981 Madrid Cristina Grigoraş
1994 Nantes Lavinia Miloşovici
1996 Birmingham Simona Amânar
2000 Paris Simona Amânar
2004 Amsterdam Monica Roşu
2011 Berlin Sandra Izbaşa
21 de medalii europene au cucerit gimnastele din România de-a lungul istoriei la sărituri, dintre care 8 de aur, 8 de argint şi 5 de bronz
21 de medalii mondiale are gimnastica românească la sărituri
10 medalii olimpice au adus gimnastele române la sărituri, dintre care 4 sînt de aur
Români în concurs azi (ora 14:30, în direct TVR2)
Masculin
Flavius Koczi sărituri
Feminin
Sandra Izbaşa, Diana Chelaru sol
Flacius Koczi a demonstrat că e cel mai bun din Europa. După ce vineri a luat argintul la individual compus, ieri românul a luat aurul la sol
Flavius Koczi e în transă. În transa cea bună. Joi şi vineri a făcut două concursuri complete, alegîndu-se cu argintul, dar după o mică dezamăgire. Germanul Philipp Boy i-a suflat aurul pentru doar 5 sutimi. "Nu ştiu dacă m-au ambiţionat cele 5 sutimi, dar am fost mult mai liniştit. Cîştigasem deja o medalie şi nu mai aveam emoţii. Calmul şi-a spus cuvîntul, chiar şi cînd am văzut ce note mari au luat cei din faţa mea, 15,300, 15,400. Mi-am spus că nu pot să cîştig decît dacă sînt calm", a spus Koczi pentru Agerpres. Liniştea şi calmul sînt achiziţii noi pentru gimnastul de 23 de ani, care în trecut, la competiţiile importante, în finale, era dominat de emoţii şi "reuşea" să scape aurul. Înainte de isprava de la Berlin, Flavius avea o singură medalie de aur, cucerită în 2006, la primul său concurs important la seniori, la cal cu mînere.
Concentrat pînă la ultimul muşchi, Flavius a intrat penultimul în finala de la sol. A respirat adînc. A lipit aterizările la diagonale. Şi la final a ştiut că a reuşit un exerciţiu de aur. 15,500 a primit românul. Un punctaj care nu l-a făcut să zîmbească. Toată adrenalina se risipise în colţul covorului, atunci cînd a încheiat ultima linie. Românul i-a depăşit pe Alexander Shatilov (15,400) şi pe Anton Goloţuţkov (15,300). "Să sperăm că mai urmează de acum încolo şi alte medalii la sărituri, la cal, la individual. Sînt foarte fericit, mi-am îndeplinit toate obiectivele", a adăugat Flavius. După şase ani, gimnastica românească primeşte din nou un aur european la sol, în 2005 Marian Drăgulescu ocupa prima poziţie la CE de la Debrecen.
Pentru Koczi însă concursul nu s-a încheiat, azi el mai are de evoluat în finala de la sărituri. "Sincer să fiu, la sărituri plec cu şanse mai mari decît am plecat la sol. Dar niciodată nu se ştie, concursul e concurs", a subliniat Koczi. E aparatul care i-a adus cele mai multe medalii reşiţeanului, mai precis trei, două europene şi una mondială. De cea mondială se leagă şi momentul care a rămas întipărit pe retina lumii. În 2009, Drăgulescu şi Koczi cucereau medaliile de aur şi de argint şi se urcau cu steagul tricolor chiar pe masa de la sărituri. Un gest care nu se mai văzusese într-o sală de gimnastică la o competiţie atît de importantă. A fost poate singurul moment de nebunie al lui Koczi, care zîmbeşte foarte rar şi se exteriorizează şi mai rar. La Berlin, la cîntarea imnului, în ochii verzi ai lui Flavius Koczi s-au legat cîteva începuturi de lacrimi. N-o să spună ce a simţit în acele momente, dar e clar că a trăit intens nişte minute pe care le va păstra doar pentru el pentru că le merită.
Medaliaţii la Campionatele Europene la sol de-a lungul istoriei
1990 Lausanne Adrian Gal bronz
2000 Bremen Marian Drăgulescu aur
2002 Patras Marian Drăgulescu bronz
2004 Ljubljana Marian Drăgulescu aur
2005 Debrecen Marian Drăgulescu aur
Răzvan Şelariu argint
2006 Volos Marian Drăgulescu argint
2008 Lausanne Răzvan Şelariu argint
2011 Berlin Flavius Koczi aur
9 medalii europene au cucerit băieţii de-a lungul istoriei la sol, dintre care patru au fost de aur
4 medalii de aur mondiale are gimnastica masculină la sol, toate cucerite de Marian Drăgulescu
1 medalie olimpică are gimnastica masculină la sol, argintul lui Drăgulescu din 2004
Presa din Scoția, prima reacție despre jocul făcut de Ianis Hagi + Nota după Rangers - Dundee
Mutare-șoc în tenis: Novak Djokovic va fi antrenat de fostul lui mare rival!
)
)
)
)
)
)
)
