SPECIAL GSP A primit 3 lovituri în figură, a revenit după un an: „Vedeam în ceață, mă deranja orice zgomot” » Ce spun Luminița Huțupan Dinu sau Paula Ungureanu și opinia specialiștilor despre brutalitatea loviturilor frontale în handbal

• Cazul Cleopatrei Darleux a atras din nou atenția asupra acestui gen de probleme, mai des întâlnite în alte sporturi, precum fotbal american, rugby sau hochei.
• Este o accidentare rar întâlnită în handbal, dar care poate avea consecințe pe termen lung.
• Goalkeeperii români, printre care Luminița Huțupan Dinu și Paula Ungureanu, au relatat situații în care au experimentat asemenea lovituri.

Calvarul lui Cleopatre Darleux, după 3 mingi puternice primite în față: „Nu puteam conduce, eram într-o ceață continuă”

Calvarul lui Cleopatre Darleux a început pe 10 decembrie 2022 și s-a încheiat abia luna trecută, când a putut, în cele din urmă, să revină pe teren.

Într-un meci de Liga Campionilor contra celor de la Bietigheim, ea a suferit prima lovitură la cap, una de la mică distanță cu o viteză de aproximativ 100 km/h. A stat zece minute pe bancă pentru a-și reveni și chiar dacă era amețită, a reintrat pe teren. Avea însă deja o traumă care avea să se manifeste în perioada următoare.

După o săptămână a jucat în întrecerea internă contra celor de la Nantes, unde a fost din nou lovită în față de o minge. Nu a simțit durere imediat, dar în zilele următoare nu i-a fost deloc bine.

În timpul unui antrenament, după alte trei zile, a primit încă o lovitură în față. Aici crede campioana olimpică și mondială că a fost momentul care i-a declanșat gravele probleme de sănătate la nivelul creierului.

De Crăciun nu putea conduce, nici nu se putea concentra. „Era ca și cum eram într-o ceață continuă, pe altă planetă și mă deranja orice zgomot. Eram amețită și irascibilă. Se vedea acest lucru chiar și când eram cu fiica mea, când încercam să mă joc cu ea", a povestit Darleux pentru L'Équipe.

Deși trecea prin aceste stări, în ianuarie ea a încercat să revină pe teren, dar neurologul său i-a spus să se oprească. În februarie 2023, Brest a anunțat că Darleux va face o pauză de trei luni, care s-au transformat în aproape 13, ea revenind abia luna trecută.

În iulie 2023 a mers în cantonament cu echipa Franței, dar a avut din nou dureri de cap. A încercat să se mențină în formă făcând exerciții cardio, dar atunci când efortul fizic creștea în intensitate, reapăreau durerile de cap.

Nikola Karabatic a stat și el pe margine timp de o lună

Și compatriotul ei, celebrul Nikola Karabatic, a stat o lună pe margine anul trecut după o acumulare de asemenea lovituri. El a descris o simptomatologie similară cu a lui Darleux, însă a reușit să aibă o recuperare mult mai rapidă.

„Nu e în regulă să primești trei asemenea lovituri într-o săptămână. Cineva ar fi trebuit să-i spună ceva!", afirma pentru El Pais Cesar Flores, medicul naționalei feminine de handbal a Spaniei.

„Problema unei comoții cerebrale este că se pot întâmpla lucruri. Poate fi ceva banal, să rămâi un pic amețit, sau poate fi ceva mai important. Uneori se grăbește revenirea pe teren, deși există reguli medicale clare împotriva acestui lucru", a adăugat el.

Cleopatre Darleux a urmat un lung proces de recuperare într-o clinică specializată și în luna martie a acestui an a putut reveni pe teren. Mai exact, pe 8 martie, într-un meci de campionat contra celor de la Merignac, pe care echipa sa l-a câștigat cu 37-30.

„A fost multă bucurie, au fost emoții pentru că, în sfârșit, am revenit în poartă. Sunt bine din punct de vedere fizic, nu mai am niciun fel de durere. Deja am primit câteva lovituri la cap și nu s-a întâmplat nimic", a spus ea.

Pe 24 martie a revenit și în Liga Campionilor, echipa sa fiind eliminată din această competiție de FTC.

Fără contract pentru sezonul care vine

Viitorul lui Darleux este deocamdată incert, Brest nu i-a prelungit contractul și nici nu a fost convocată pentru acțiunile următoare ale echipei naționale ale Franței, însă ea speră să prindă lotul pentru Jocurile Olimpice.

„Nu mi-a fost niciodată frică de minge în cei 20 de ani de când sunt în poartă. Nu mi-e frică de asta", a spus Cleopatre Darleux pentru rtl.fr înainte de revenire.

Sper că lucrurile prin care am trecut eu să fie utile pe viitor. Nu este normal să ai dureri de cap după un astfel de accident. E important să te oprești
- Cleopatre Darleux

Daciana Hosu, portarul naționalei României: „Toate loviturile la cap sunt foarte dureroase!"

După cazul lui Cleopatre Darleux, GSP.ro a încercat să afle prin ce au trecut portarii României atunci când au primit lovituri la cap și dacă există un soi de teamă din acest punct de vedere.

Daciana Hosu, portar al naționalei României și al echipei SCM Râmnicu Vâlcea, a spus că, deși are doar 26 de ani, a fost și ea de multe ori lovită cu mingea în față de către adversare.

„Sunt mult prea multe lovituri primite la cap ca să-mi aduc aminte de una anume. Toate sunt dureroase. Cred că adversarul vrea să înscrie, nu aruncă vreodată intenționat la capul portarului", a spus Hosu.

„Le alergam până își cereau scuze!"

Fost portar al naționalei feminine, Paula Ungureanu, 44 de ani, a confirmat pentru GSP.ro că loviturile la cap o enervau cel mai mult în timpul partidelor.

„Am primit multe mingi în față, în cap, de-a lungul carierei, dar cel mai mult îmi displăcea când adversarele nu-și cereau scuze. Mă supărau și mă enervau atât de tare încât dacă jucătoarea respectivă care aruncase în jurul capului nu-și cerea scuze, alergam după ea până făcea acest lucru. Îmi era foarte greu să accept astfel de aruncări la cap...", a spus Paula Ungureanu.

Luminița Huțupan: „Am văzut stele verzi!"

Și cea desemnată cel mai bun portar din secolul XX, Luminița Huțupan Dinu, 52 de ani, și-a adus aminte de unele lovituri pe care le-a primit în cap. De trei ori câștigătoare a Ligii Campionilor, Huțupan a spus că deseori a văzut stele verzi, până să-și revină din șocul unor asemenea lovituri.

„Din păcate, lovitura în cap la portar face parte din fișa postului. Am fost lovită de multe ori în felul acesta, sper că niciodată intenționat. Am fost deseori amețită, vedeam stele verzi, dar mă calmam odată cu scuzele adversarei și continuam partida", a mărturisit ea.

Dan Vasile: „2-3 secunde nu am știut de mine..."

Unul dintre portarii naționalei masculine a României, jucătorul Constanței, Dan Vasile, 26 de ani, crede că dacă ar primi o minge în cap aruncată de francezul Elohim Prandi sau de danezul Mikkel Hansen ar avea mari probleme. Vasile are totuși o amintire neplăcută de la meciul tur din grupele EHF European League cu formația maghiară Tatabanya.

„A fost o minge aruncată din ultimul culoar de interul stânga, care m-a pus direct jos și preț de două-trei secunde nu prea știu ce s-a întâmplat cu mine. Am reușit apoi să continui jocul, deci nu a fost ceva grav", a dezvăluit internaționalul Dan Vasile.

Deoarece loviturile la capul portarului pot produce accidentări foarte grave, Federația Internațională de Handbal a introdus de la 1 iulie 2022 regula care prevede eliminarea de 2 minute împotriva jucătorului care lovește portarul în cap, indiferent dacă a existat sau nu intenție.

OPINIA SPECIALISTULUI / INTERVIU

Dragoș Luscan: „E ca și cum primești o lovitură direct în față la box”

Dragoș Luscan, kinetoterapeut și preparator fizic, a fost alături de naționala feminină a României la bronzul mondial din 2015 și de CSM București și Dinamo București în perioade diferite. Fost jucător de handbal la rândul său, el vorbește despre comoțiile care se pot întâlni în sport după loviturile puternice trimise în zona capului.

- Dragoș, te-ai întâlnit vreodată pe teren cu acest gen de accidentare?
- Da, eram junior și venise un portar nou la echipă, care abia se apucase de handbal, și aveam un jucător masiv căruia îi plăcea să arunce numai pe la cap, ca să-i sperie pe portari. În perioada respectivă îți permitea și regulamentul! Și i-a aruncat mingea direct în frunte. Țin minte și acum că l-am văzut pe jucătorul respectiv cum și-a revenit imediat și a avut un moment de derută, apoi a picat direct pe spate!

- Ce impact are o astfel de lovuitură?
- Are un impact mare la nivelul musculaturii, al feței și la nivelul creierului. Am avut cazuri în care am însoțit sportivul la spital și i s-a făcut o scanare a creierului, în cele din urmă nu a avut nimic.

- Unde se întâlnesc cel mai des comoțiile?
- În fotbalul american și în rugby. În handbal s-au schimbat vremurile, în cel masculin acum se poate arunca și cu o viteză de 120 km/h, iar la fete cu 100 km/h. Dacă îți vine o minge cu viteza respectivă, e ca și cum primești o lovitură direct în față la box. Dacă mergi cu bicicleta cu viteză și nu porți cască și te lovește o albină sau o muscă, tot o simți, mai ales că mingea de handbal se și mulează pe față.

- Regulamentul în handbal s-a schimbat tocmai pentru a-i proteja pe portari.
- Regulamentul de acum încearcă să preîntâmpine astfel de situații, sunt penalizate cu eliminări aruncările la față și e bine. Aș vrea să văd însă niște studii dacă în urma introducerii acestei reguli s-a redus numărul accidentărilor.

- Există studii medicale privind comoția în sport?
- Am văzut studii realizate pe acest tip de accidentare, multe făcute pe fotbalul american, a existat și un film pe această temă. Se mai pot întâmpla astfel de accidentări la hochei, deși hocheiștii au cască, dar există acea permisiune de a se bate și atunci se pot întâmpla lucruri.

La rugby am întâlnit sportivi care au avut problema aceasta, chiar acum lucrez cu un băiat de la rugby. E pilier și s-a lovit la cap, iar șocul s-a transformat într-o hernie cervicală și acum încercăm să reparăm această accidentare.

Recomandări în caz de comoție

Conform unui manual de medicină sportivă în handbal, aprobat de EHF, comoția este considerată o leziune ușoară a creierului. Medicii sportivi sunt sfătuiți să fie atenți la astfel de accidentări, deoarece chiar dacă leziunea este una ușoară, creierul poate suferi afecțiuni secundare.

Începând cu anul 1970, comoției sportive i s-a acordat o atenție specială. Efectele secundare pot fi convulsiile posttraumatice, encefalopatia cronică sau sindroamele post-comoție. Se recomandă, de asemenea, ca jucătorul care suferă o astfel de lovitură să nu fie luat în calcul imediat pentru meciuri viitoare.

Evaluarea urgentă este unul dintre factorii-cheie în rezolvarea unor astfel de accidentări. Într-un studiu efectuat timp de un an în handbalul german, s-au observat patru accidentări legate de cap și gât. Una a fost o fractură de piramidă nazală și alta a fost o comoție care a necesitat spitalizare.

În ce sporturi se întâlnesc mai des comoțiile

"Comoția este un sindrom clinic ușor de accidentare traumatică a creierului, care este inițiat de o forță biomecanică și are ca rezultat o leziune predominant funcțională, fiziologică. Simptomele acute comune includ dureri de cap, amețeli, greață, confuzie, tulburări de memorie, dezechilibru și modificări comportamentale" este definiția dată de doi medici neurologi în lucrarea "O introducere în comoțiile sportive".

Ei estimează că se produc între 1,6 și 3,8 milioane de comoții legate de activitatea sportivă care se înregistrează anual în sportul american, în special în cel juvenil. Rata comoțiilor este mai mare în sporturi precum fotbalul american, rugby, hochei pe gheață și wrestling la masculin și fotbal și baschet la feminin. Pentru unele sporturi care predispun la lovituri puternice în zona capului, cum ar fi boxul sau artele marțiale, nu au fost realizate studii.

Citește și:

PORTRET

Balaurul cu școala străzii » Se întoarce Mike Tyson, „cel mai rău băiat al boxului”: „Scot inima din pieptul oricui”

SPECIAL GSP

Simona Halep, vârtej de antrenori în cincisprezece ani și un punct de stabilitate: Darren Cahill