Articol de Marian Ursescu - Publicat luni, 23 mai 2016 00:00
Luciana Marin vorbește despre perioada petrecută la Baia Mare, despre cum au trecut fetele peste gravele probleme financiare și despre viitor.
S-a terminat meciul pentru locul 3 în Cupa României, disputat la Cluj Napoca. HCM Baia Mare a învins cu 34-25 pe Dunărea Brăila. 500 de fani veniți din Baia Mare scandează pe rând numele favoritelor lor.
Jucătoarele însă sunt triste. Plâng, plâng, plâng. Lacrimile șiroiesc pe obrajii Gabrielei Szucs, ai Lucianei Marin, ai Anei Tanasie, Ionicăi Munteanu sau Valentinei Elisei. Plâng și "stranierele".
Rimelul s-a întins pe toată fața. Și când în sală se face liniște, pentru festivitatea de premiere, se simte și mai mult tristețea. HCM Baia Mare a murit. E greu de crezut, dar așa stau lucrurile.
După Oltchim în 2013, un alt nume mare dispare de pe harta handbalului. "De ce trebuie să se încheie așa lucrurile frumoase?", întreabă plângând în hohote Luciana Marin.
- Luciana, nu v-ați fi dorit să trăiți astfel de clipe, e un moment greu pentru voi.
- Așa este. Nu este ușor pentru niciun sportiv să știe că după un meci totul se va termina, să știe că echipa pentru care a muncit atât pentru a avea rezultate, va dispărea. Odată cu ea, am murit și noi un pic!
- Seamănă cu o retragere din handbal parcă pentru fiecare dintre voi?
- Cred că e prea mult spus, dar și pentru noi e foarte greu. În ultimul timp am încercat să fim o adevărată familie, am muncit una pentru cealaltă, chiar dacă au mai fost discuții, certuri. Discuții sunt întotdeauna și vor mai fi. Noi am încercat să ne bucurăm de ultimele momente trăite împreună, în această formulă. Ceea ce știa toată lumea, că echipa va dispărea, știam și noi, dar nu ne venea să credem. Nici acum nu vreau să cred. Sper să fie doar un vis urât!
- Greutățile, neajunsurile, problemele de la echipă v-au întărit pe voi fetele?
- Așa este. Coeziunea, unitatea au fost punctele noastre forte. Am avut probleme și e greu să te motivezi, să te gândești doar la handbal când știi că nu ai fost plătită de jumătate de an. Când știi că indiferent ce ai face, totul e în zadar. Dar am muncit pentru noi, să ne bucurăm fanii, să arătăm că jucăm de plăcere, cu inima.
- Baia Mare constituia nucleul echipei naționale. Cum le-ați făcut voi, româncele, pe străine să joace și ele până la capăt?
- Le-am dat probabil din emoțiile noastre, am fost deschise sufletește față de ele, am încercat să comunicăm și să spunem totdeauna ce aveam pe suflet. Am fost ca o familie, am împărțit tot ceea ce am avut.
- Ați așteptat o veste bună până în ultima clipă? Ați sperat că va veni cineva să salveze echipa?
- Am așteptat... Nu ne pierduserăm speranța că se mai poate face ceva. Dar, din păcate, azi (face o pauză, plânge, plânge). Îmi cer scuze! Din păcate azi s-a întâmplat ceea ce nu doream, ni s-a spus că echipa nu va mai fi pe viitor! Asta e, viața merge înainte.
- Cum a fost în vestiar înaintea ultimului meci? Ce v-ați spus între voi?
- A fost tristețe mare. Nu am ieșit plânse pe teren că am vrut oarecum să ascundem durerea din sufletele noastre. La final însă emoțiile ne-au trădat.
- Ce crezi că se va întâmpla acum?
- Nu știu ce va fi! Vom merge la Baia Mare și vom aștepta. Ce? Nu știu. Cred că handbalul nu va muri în Baia Mare, că va mai exista handbal cu sau fără noi.
- Suporterii au fost alături de voi, ei v-au dat probabil puterea de a merge până la capăt?
- La Baia Mare am întâlnit cel mai minunat public. Ne-au susținut necondiționat, chiar dacă și acolo oamenii au mai spus câteodată lucruri rele. La nervi omul spune multe și trebuie și ei înțeleși. Le mulțumim însă din suflet pentru încurajări și sper să nu uite niciodată momentele frumoase trăite împreună!
- Tu știi ce vei face? Va fi o altă echipă, un nou început de drum?
- Nu știu unde voi merge. Vreau o mică vacanță și o să pun în balanță toate ofertele pe care le voi primi. O voi alege pe cea mai convenabilă.
- Aveți bagajele făcute?
- Deocamdată nu! Poate unele din fete le au pentru că vor pleca la loturile naționale.
- Te-ai legat sufletește de Baia Mare și pentru faptul că te-ai căsătorit acolo. Orice ar fi, acum trebuie să te întorci la Baia Mare.
- A fost singura echipă la care m-am acomodat foarte repede. M-am simțit acolo ca în familie. M-am căsătorit în Baia Mare și mi-e greu acum să plec în altă parte, nu aș fi vrut asta. Dar indiferent unde voi merge să joc, tot în Baia Mare mă întorc. Important e să fiu sănătoasă.
"Am avut coechipiere minunate, fete cu care am legat o prietenie pentru toată viața. Lucrurile grele ne-au unit și ne-au călit. Viața are și momente frumoase, dar și urâte. Trebuie să le trăim pe toate"
Luciana Marin"Echipa îmi va rămâne întotdeauna în suflet. Chiar dacă a murit, în inima mea va trăi veșnic!"
Luciana Marin
56de goluri a marcat în Liga Campionilor Luciana Marin în cele trei ediții jucate în tricoul echipei maramureșene
3trofee a câștigat la Baia Mare Luciana: campionatul în 2014, Cupa României și Supercupa României în 2015
)
)
)
)
)
)
)
