Articol de Luminița Paul - Publicat marti, 01 noiembrie 2022 14:37 / Actualizat marti, 01 noiembrie 2022 14:44
Anca Todoni, jucătoarea în vârstă de 18 ani, recent convocată de Horia Tecău în echipa României de BJK Cup, a cucerit duminica trecută primul ei titlu. A învins-o pe experimentata Patricia Țig în turneul ITF din Antalya și speră să urce mai mult în anii următori. Adolescenta o admiră ca stil de joc pe campioana de la Wimbledon, Elena Rîbakina.
Încă adolescentă, cu un viitor interesant în față. Lucrurile încep să se miște, în ritmul logic, pentru Anca Todoni, care a disputat în ianuarie Australian Open la juniori, în ultimul an al ei la această categorie de vârstă. I-ar fi plăcut să joace și la Roland Garros sau Wimbledon, dar experiența i-a fost refuzată de o accidentare la umăr care a ținut-o departe de terenuri câteva luni bune.
„Îmi doream foarte mult să trăiesc și experiențele celorlalte Grand Slam-uri, însă a trebuit să accept că în viață nu e totul așa cum vrem și a trebuit să trec peste, să merg la următorul nivel”, a spus ea pentru Gazetă din Turcia, unde dispută o serie de turnee ITF pe zgură, cu premii de 15.000 de dolari. „Îmi propun să ajung la Grand Slam-uri ca profesionistă, ar fi cu totul și cu totul altă experiență acolo față de juniori”, a adăugat ea.
La puțin timp după ce și-a revenit din punct de vedere fizic, i-a venit vestea bună a convocării la echipa de Billie Jean King Cup a României care va înfrunta Ungaria acasă, pe 11-12 noiembrie, în playoff. Iar duminica trecută a cucerit primul ei titlu, în Antalya, după o finală cu Patricia Țig, 6-2, 7-6 (4).
Jucătoare înaltă, cu un stil agresiv, Anca vede în Elena Rîbakina un model. Ea combină încă școala, e în clasa a XII-a la Liceul cu Profil Sportiv Banat din Timișoara, și tenisul, iar în câțiva ani vrea să urce câteva sute bune de locuri în clasament.
Sunt onorată să fiu in echipa României pentru meciul de baraj de la Billie Jean King Cup. Mulțumesc Horia Tecău pentru șansa acordată, va fi o experiență de neuitat pentru începutul carierei mele profesioniste. Haide, România!
- Anca Todoni
- Anca, pentru tine ce înseamnă acest titlu din Antalya?
- Ceva enorm pentru că e dovada că toată munca pe care am depus-o atâta vreme, fizică și mentală, a dat roade și mi-am demonstrat mie și celorlalți că totul este posibil.
- Cum a fost meciul cu Patricia Țig, la care pierduseși cu o săptămână înainte?
- Pierzând la un scor destul de direct, am avut și un avantaj, pentru că deja eram învățată cu stilul ei, știam ce joacă, știam ce va urmări și mi-am putut ridica nivelul. Am putut să-mi aleg o tactică mult mai clară ca să pot să câștig.
- Și n-au mai fost probabil aceleași emoții.
- Bineînțeles. Au fost emoțiile de finală, da, clar, e normal, dar le-am gestionat mult mai bine, chiar dacă știam că este o jucătoare titrată, a fost locul 56 lume acum 2 ani, cu experiență în spate. Mă bucur că am reușit să câștig.
Perioadă de acumulare fizică pentru Anca Todoni
- Te-ai confruntat cu o problemă care te-a ținut multă vreme departe de tenis, o accidentare la umăr. Cum au fost pentru tine aceste aceste luni?
- A fost foarte dificil din punct de vedere mental în primul rând, faptul că n-am putut să intru pe teren și văzând că toate celelalte se antrenează, merg la turnee și eu nu pot, m-a supărat, însă noroc cu echipa mea de antrenori, mi-au dat de înțeles că pot folosi această perioadă pentru a crește fizic în primul rând. Fiind accidentată la umăr, asta mi-a permis să mă întăresc din punct de vedere muscular, dar și mental. Am luat-o ca pe o perioadă de acumulare.
- Să trecem acum la Billie Jean King Cup, cum cum ai primit decizia de convocare?
- Antrenorul meu, Arti, m-a întrebat că dacă am fost sunată și i-am zis că nu, de cine? Mi-a spus "O să afli", apoi m-a sunat Horia într-o zi, mi-a zis că vrea să mă cheme la echipă. Nu am stat pe gânduri, mi se pare o oportunitate imensă pentru mine, mai ales că sunt în ultimul an de juniori, sunt cea mai mică din echipă, să văd și eu care este spiritul echipei României la senioare. Deja am participat la juniori, dar cred că o să fie cu totul și cu totul altă experiență.
- Ca traiectorie, ți-ai fixat un obiectiv mai apropiat și unul mai îndepărtat, cam unde îți dorești să fii, să spunem anul viitor în clasament, apoi mai târziu?
- Eu mi-am pus un obiectiv personal pentru la anul: să urc până prin top 500 chiar 400.
1.143 e loculocupat săptămâna aceasta de Anca, ea urcând de pe 1.249 după victoria din Antalya
Ancăi Todoni vede în Elena Rîbakina un model
- Ce te-a dus prima dată spre spre tenis?
- Când eram mai micuță, eram un copil bolnăvicios, răceam foarte des, părinții mei erau disperați, ajungeam des pe la spitale, până când unul dintre doctori le-a recomandat să mă ducă la un sport în aer liber. Și pentru că tatăl meu jucase vreo 7 sau 8 ani tenis, a zis că ar fi un sport chiar foarte bun pentru sănătate în primul rând. Apoi, încet-încet, antrenorul Paul Tetileanu, cu care am stat 10 ani, a văzut că am potențial, că pot să fac o meserie din tenis.
- Ai jucători care-ți plac și în circuitul feminin, și în circuitul masculin?
- La fete pot să spun că am și un model după care care mă iau, Elena Rîbakina. Îmi place foarte mult, mi-au spus și antrenorii s-o urmăresc mai mult pentru că semăn foarte mult cu stilul ei de joc, și la fizic. La băieți îmi place foarte mult de Jannik Sinner, l-am văzut și la Melbourne și din prima m-a atras jocul lui.
Tenisul e un sport individual, dar când fetele se adună în echipă, se schimbă cu totul perspectiva, cum se comportă între ele. Sunt mult mai unite, se încurajează, își vorbesc altfel.
- Anca Todoni
Anca Todoni: „Cea mai frumoasă și cea mai specială experiență a mea într-un turneu”
Pentru Anca, participarea la Australian Open la juniori a fost „cea mai frumoasă și cea mai specială experiență a mea într-un turneu, rămâne favoritul meu. Totul, atmosfera și oamenii de acolo, totul era diferit față de ce mai trăisem și văzusem eu”. E ceva care i-a atras însă atenția în mod special.
„Mi-a plăcut foarte mult pentru că jucam la juniori, dar eram tratați exact ca profesioniștii, nu eram cu nimic mai prejos. Oamenii erau foarte deschiși, amabili, încercau să te ajute cum puteau. În primul rând se axau să ne fie nouă bine, apoi lor. Și asta mi s-a părut foarte diferit față de Europa. Se bucurau foarte mult de viață și apreciau lucrurile mărunte”, a povestit ea.
Artemon Apostu-Efremov, despre Anca Todoni: „Îi dezvoltăm un joc agresiv”
Artemon Apostu-Efremov a văzut-o pe Anca jucând prima dată la 15 ani și a fost impresionat de cât de conectată era pe teren. În 2 ani, crede că poate ajunge aproape de Top 100
Antrenorul în vârstă de 43 de ani a însoțit-o pe Anca la turneele din Turcia, așa cum i-a fost alături și la Australian Open, în ianuarie. Tânăra este însă sub supravegherea întregului grup din care mai fac parte Adrian Cruciat, Adrian Gavrilă și Mihai Pușcașu, toți contribuie la „proiectul Anca Todoni”.
Arti spune pentru Gazetă că a văzut-o jucând prima dată când avea 15 ani. „Fiind din Timișoara, familia ei se cunoaște cu Adi Cruciat și el îmi spunea: «Trebuie s-o vezi, trebuie s-o vezi!». Când a fost la București la un turneu am făcut un antrenament cu ea. În primul rând m-a impresionat că, de la vârsta aceea, era extrem de conectată pe teren. Era clar că își dorește să fie acolo, să fie mai bună, în cele două ore cât am jucat era ca un burete care absoarbe informația”, rememorează Apostu-Efremov.
„Anca Todoni trebuie să încheie un meci cu 30 de lovituri câștigătoare și tot atâtea greșeli neforțate”
„Are serviciu foarte bun și n-aș zice că are slăbiciuni la forehand, backhand”, continuă el. „Încercăm să-i dezvoltăm un joc agresiv pentru că la noi, cel puțin în zona de juniori, se pune mult accent pe a nu greși, or asta la 1,84 metri, cât are ea, nu cred că ar trebui să fie cazul. Ea trebuie să încheie un meci cu 30 de lovituri câștigătoare și 30 greșeli neforțate pentru că pe lângă winners va avea și multe erori forțate, puncte indirecte”.
Cât a fost accidentată la umăr, a trebuit să stea destul de mult timp pe margine, din aprilie până la început de octombrie. „A avut nevoie să întărească centura umerală ca să poată să susțină efortul de la senioare, unde e alt joc”, explică Arti.
Convocarea pentru echipa de BJK Cup e o apreciere și o confirmare a muncii pe care o depune, consideră el. „Știe că șansele să joace sunt mici, dar se va bucura de fiecare moment, de experiența unei asemenea întâlniri, pentru jucătoare e important să fie prezente”.
Căpitanul nejucător Horia Tecău o remarcase de când s-a mai antrenat la Centrul Național. „El se implică mult în acest proiect, ne-a mai întrebat pe parcursul timpului despre ea, dar și pentru noi a venit ca o surpriză, nu ne așteptam”, spune Apostu.
Cum îi vede el viitorul pe termen scurt? „Sper ca în doi ani să fie în zona calificări de Grand Slam, aproape de Top 100, mi se pare un obiectiv fezabil. Trebuie să adune meciuri și experiență, are abia 18 ani, iar drumul este lung”, încheie antrenorul.
Citește și:
)
)
)
)
)
)
)
)
