Articol de Luminiţa Paul - Publicat luni, 18 februarie 2019 10:05
Simona Halep, locul 2 WTA, a disputat la Doha a 34-a finală a carierei, pierdută cu Elise Mertens, 6-3, 3-6, 4-6. Ea are un bilanț de 18-16 până acum, eficiență de 52%, un element statistic influențat de multe aspecte ale circuitului WTA.
Totul a început în 2010, pe zgura de la Fes, atunci când românca disputa prima finală a carierei. Un turneu mic, de categorie International, care fixa însă primul reper al unei cariere care avea să ia apoi un avânt impresionant.
Un an mai târziu, repeta rezultatul de la Fes, pe aceleași coordonate, iar în 2012 adăuga o primă prezență în ultimul act al unui concurs Premier, cel de la Bruxelles.
Din 2013 însă, sezonul exploziei, lucrurile s-au schimbat într-un mod spectaculos, poate surprinzător datorită ritumului alert al ascensiunii.
Acel an 2013 a fost al finalelor câștigate. 6 la număr, incluzând primele titluri în categoriile International și Premier plus Tournament of Champions de la Sofia, versiunea mezină a Turneului Campioanelor.
Iar din sezonul care a urmat ștacheta s-a ridicat până la nivelul celor mai mari performnațe mondiale. Și nici nu a mai coborât vreodată pentru că Halep nu a coborât de atunci din Top 10.
Un statut care îi permite să joace doar în concursurile mari, cele International fiind limitate la două și deloc obligatorii.
Simona Halep, predominant finale importante
În timp, s-au strâns 34 de finale, cea mai recentă fiind cea de sâmbăta trecută, de la Doha. Românca a câștigat 18 dintre acestea și a pierdut 16. O eficiență puțin peste 50 la sută.
Poate părea puțin, dar plasate în contextul circuitului feminin din ultimii ani, cifrele capătă tot felul de semnificații.
De cele mai multe ori, a fost vorba despre finale importante, în turnee de la categoria Premier 5 până la cele de Mare Șlem.
2014, anul adevăratei desprinderi, a consemnat trei asemenea confruntări pierdute, dar toate au însemnat premiere în sine ca valoare a turneelor.
Apoi, vara lui 2015, chiar dacă a adus două finale cedate, ele au venit după o perioadă de căutări în joc, iar la momentul respectiv au adus cu ele o creștere a nivelului. În 2017 există doar un trofeu, cel de la Madrid, care i-a deschis drumul spre un sezon de zgură excelent, în ciuda ratării titlului la Roland Garros.
Iar accidentarea la gleznă a influențat întregul tablou. 2018, la rândul său, cu dezamăgirile de la Melbourne și Roma, anunța totuși triumful, până la urmă iminent, de la Paris.
Doar 13 cu măcar 10 titluri
Privind fluxul finalelor, unele înfrângeri par surprinzătoare, fie din cauza scorului, fie din cauza profilului nu atât de proeminent al adversarei. Cincinnati 2017, spre exemplu, e o mostră de blocaj.
Cincinnati 2018, în schimb, unde a pierdut la Kiki Bertens, face parte din categoria oboselii acumulate după două săptămâni la vârf.
Între jucătoarele active clasate în Top 100 și puțin peste, doar 13 jucătoare au peste 10 titluri WTA în palmares. Surorile Williams conduc ierarhia, 72, respectiv 49 de titluri, ele având în spate mulți ani de carieră, atât de mulți încât au prins și vechea ierarhizare a turneelor.
Maria Sharapova, datorită precocității ei, este pe aproape, cu 36 de titluri. Sunt și jucătoarele care au cele mai multe titluri de Mare Șlem. Apoi însă, peisajul se schimbă.
La un număr egal de finale cu Halep, Kvitova are eficiență de 76%. Cele mai multe dintre titlurile ei sunt de categorie Premier, în plus, cehoaica a avut în ultimii ani parcursuri destu de palide în concursurile majore.
Un tablou rectificat parțial cu parcursul de la Melbourne 2019. Kerber are, la rândul ei, 28 de finale jucate, dar reușită de 42 la sută.
Între titlurile sale intră însă și 3 de Grand Slam, ceea ce dă greutate vitrinei. Și Wozniacki, care a avut sezoane cu câte 6 titluri din 8-10 finale jucate, a ajuns până la urmă la un bilanț total echilibrat, 55% câștig.
Cazul deosebit Elina Svitolina
Un caz deosebit e cel al Elinei Svitolina. Procentajul de succes în finale e cel mai mare, 86%, însă ucraineanca are deocamdată parcursuri deloc impresionante în turneele de Mare Șlem, unde a ajuns cel mai departe până în sferturi de finală.
Pavliucenkova are și ea 12 titluri, dar doar două sunt Premier, iar restul de 10 de categorie International.
În acest peisaj divers, locul Simonei Halep e unul stabil, probabil cel mai stabil din ultimii ani. Iar prezența în palmares a celor 4 finale majore, una câștigată, 3 pierdute, face ca totul să cântărească mai mult, chiar dacă e vorba de 18-16 în final. Un raport care se poate schimba în sezoanele următoare, rămâne de văzut în ce sens.
Finalele Simonei Halep repartizate pe ani
2010: 0-1
2011: 0-1
2012: 0-1
2013: 6-0
2014:2-3
2015: 3-2
2016: 3-0
2017: 1-4
2018: 3-3
2019: 0-1
Top titluri jucătoare active
1. Serena Williams: 72
2. Venus Williams: 49
3. Maria Sharapova: 36
4. Caroline Wozniacki: 30
5. Petra Kvitova: 26
6. Victoria Azarenka: 20
7-8. Simona Halep, Svetlana Kuznețova: 18
9. Elina Svitolina: 13
10 -13. Angelique Kerber, Karolina Pliskova, Vera Zvonareva, Anastasia Pavliucenkova: 12
Jucătoare de Top 100 și eficiența lor în finale
"Mi-am testat mentalul"
Numărul 2 mondial a caracterizat săptămâna de la Doha drept una bună, adăugând că avea nevoie să fie mai proaspătă pentru a câștiga finala cu Elise Mertens
Un meci de două ore și 13 minute pe care l-a început pozitiv, câștigând primul set, dar al cărui control a început să-i fugă din mâini începând cu mijlocul actului secund. La conferința de presă de după finală, Simona a explicat ce s-a întâmplat. "Nu mai aveam energie, în setul al treilea eram cu adevărat obosită. Trebuia să fiu sută la sută pentru a putea câștiga o asemenea partidă", a spus românca, evidențiind însă meritele adversarei.
"A meritat victoria, a fost mai puternică, mai proaspătă".
Contextul disputării turneului de la Doha a jucat de asemenea un rol în tot ceea ce s-a derulat de-a lungul săptămânii. "Nu fac o dramă din asta", a precizat Halep.
"După Fed Cup, nu e niciodată ușor să dispuți un concurs. Am simțit oboseala adunându-se pe parcursul săptămânii. Deja de câteva zile observasem că nivelul meu de joc e pe un trend descrescător din cauza energiei pe care o pierdeam la fiecare meci. Nu am vrut să cedez însă. Cred că a fost o săptămână excelentă și sunt mulțumită că am jucat încă o finală la Doha"
Simona Halep
Este ceea ce reține Halep din zilele petrecute în Qatar. Faptul că a ajuns în ultimul act. "Meciurile cu Goerges, Țurenko și Svitolina. Am reușit să revin din situații dificile în aceste înfruntări, am putut să-mi testez mentalul și a fost foarte solid", a spus ea.
„Aveam o bătătură care începuse să sângereze. Nu e o accidentare, doar o bășică. E nevoie doar de odihnă. La Dubai voi juca miercuri pentru că intru direct în turul secund, așa că e timp.Am condus, dar nu am avut destulă energie pentru a câștiga, dar cred că e un turneu bun pentru începutul de an”
Simona Halep
)
)
)
)
)
)
)
