Articol de Luminiţa Paul - Publicat luni, 30 noiembrie -1 00:00 / Actualizat joi, 01 august 2013 17:29
A venit vremea primului trofeu din a doua viaţă a lui Pavel. Una în care e vorba tot de rachete, mingi, fileuri şi linii albe
Au trecut aproape 3 ani de cînd s-a retras oficial. Dar s-a retras cu adevărat din tenis? Nu, doar din competiţii, dintr-o activitate care înseamnă turnee, meciuri, antrenamente, recuperare, dietă de sportiv. Victorii, trofee, tururi trecute. Uneori accidentări, momente mai puţin luminoase, durere, lacrimi reprimate. A rămas în aceeaşi zonă, cu academia de tenis pe care a deschis-o în SUA, cu rolul de căpitan nejucător al echipei de Cupa Davis din care a fost alungat de federaţie, cu abordarea partiturii de antrenor. Întîi cu Jelena Jankovici, o colaborare scurtă, însă plină de învăţăminte. Acum, Andrei Pavel lucrează de puţină vreme cu o jucătoare care a fost o junioară excelentă.
Tamira Paszek. Încă foarte tînără, doar 21 de ani împliniţi în decembrie. Fostă finalistă la Wimbledon 2005 şi US Open 2006 la junioare. A cîştigat primul ei turneu la 15 ani, 9 luni şi 8 zile în 2006, la Portoroz, cînd era doar numărul 259 mondial. A urcat cel mai mult pînă pe locul 35 WTA. Talentată pînă-n vîrful unghiilor, capabilă să lupte formidabil în faţa oricărei adversare, un pic trasă înapoi de înălţimea deloc impresionantă, 1,65 metri. Acestea sînt datele sumare ale austriecei care l-a ales pe Andrei drept antrenor după ce, în trecut, colaborase şi cu Larri Passos, mentorul lui Gustavo Kuerten.
A, mai e ceva. Anul acesta, Tamira cîştigase doar două meciuri pînă în luna iunie şi pierduse de 11 ori în primul tur. Dar Pavel a început să-şi vadă de treabă. Să transmită ceea ce ştie în formă adaptată, potrivită pentru eleva lui. Pentru că aici nu e loc de clătinat din cap. Andrei ştie tot. A fost şi, într-un fel, va fi mereu un jucător complet. Lumea reţine, ca pe un laser strălucitor, minunatul lui rever, însă el a avut totul în tenisul lui. Serviciu, scurtă, voleu, lob, tot ce trebuie pentru a fi întreg şi versatil. Un pic de temperament, desigur, care acum, la 38 de ani, s-a transformat în umor şi înţelepciune.
Zilele trecute, primul fruct al înţelegerii dintre Paszek şi Pavel a fost cules. Austriaca a cucerit titlul la Eastbourne, al treilea din cariera ei, revenind de la 3-5 în decisiv şi salvînd 5 mingi de meci! Andrei a fost acolo, destins, zîmbitor, atent, ştiind ce sfat să dea, transmiţînd încurajări. Au contat atît de mult încît Tamira i-a mulţumit în mod special în discursul ei. A mers la el pentru a-l îmbrăţişa.
Aşa că Andrei Pavel, cel mai important jucător român al ultimelor decenii, a cucerit primul lui trofeu ca antrenor. Şi dacă Zeliko Krajan, fost numărul 88 ATP, a dus o jucătoare, pe Dinara Safina, pînă pe locul de lider mondial, oare de ce n-ar putea şi Pavel, fost 13 ATP, să reuşească acelaşi lucru? Poate nu neapărat cu Paszek, ci cu altcineva, cîndva. Pentru că atunci cînd alegi să împărtăşeşti, nu poate exista ţintă mai înaltă. Şi mai frumoasă.
P.S. Şi seria continuă, Tamira Paszek a învins-o aseară în primul tur la Wimbledon pe Caroline Wozniacki, favorită 7, salvînd din nou mingi de meci, două.
)
)
)
)
)
)
)
