Articol de GSP - Publicat vineri, 16 mai 2008 00:00
- Am crescut cu Gustavo Kuerten. Profa de mate avea un televizor mic şi color, aşezat undeva sus pe un dulăpior de nuc şi, între radicali de ordinul trei, fum de ţigară şi miros de portocală, ţinea mereu deschis pe Guga la Roland Garros. Pe vremea aia îl uram.
Îl asociam prost cu verile mele pierdute, cu stresul ultimelor teze şi cu un examen de capacitate monstruos ca vecinul ce îmi înjunghia mingile de fotbal. Gustavo Kuerten cădea de fiecare dată peste Martina Hingis. Aveam mereu impresia că divinitatea făcea calculele în aşa fel încît geometria în spaţiu să se suprapună cu serviciul lui Ferrero după 7-5 în primele patru seturi, iar Hingis să spulbere vreo chinezoaică în ritmul în care înfuleca o banană. Se potriveau perfect.
Guga nu era deranjat de disconfortul meu, ci zîmbea cu 1000 de lucşi şi cu sprîncenele încovoiate spre înaltul tribunei. Era ceva prea creţ în jocul brazilianului şi naţionalitatea lui nu-mi inspira încredere.
Nu-mi plăcea nici Federer, care rupea rachetă după rachetă şi o făcea pe profa mea de mate să dea şi mai încet sonorul. Îmi plăcea Kafelnikov, dar rusul se îneca în praful fin din Hexagon, iar pletele sale blonde se prindeau în uşă în momentul în care intra pe Suzanne Lenglen. Era ceva prea cinic în zîmbetul lui ca să reuşească la Roland Garros. De aceea, Kuerten cucerea pe toată lumea. Amorţea port-ţigareta profei mele de mate şi îmi ridica tensiunea cu compasul în mînă. Nu terminam niciodată de desenat sfera în momentul în care Ferrero servea pentru set. Voiam înapoi la Hingis, fără regrete şi romantism ieftin.
- Nu l-am mai văzut pe Kuerten timp de mii de ani. Am auzit de el la rîndul din faţa chioşcului cu şerbet din liceu. Acelaşi păr, acelaşi fum înăbuşit, mai puţină geometrie şi mult mai puţină Martina. Am căscat ochii şi am zîmbit. Profa de mate plecase de multă vreme. Mă prinsesem cu unghiile de tenis, dar fusesem furat inevitabil de ciclism. Kuerten cîştigase ultimul Roland Garros şi haşurase apăsat o inimă imensă de zgură exact pe Philippe Chatrier. O inimă cît un steag. Martina a dispărut în anul următor. S-a dovedit decisiv. Am zis adio iremediabil şi am plonjat ca Anna Karenina în faţa liniilor de pe braţele lui Lance Armstrong. Nu am mai vrut să ştiu nimic de Guga, iar prietenii mei buni au avut tactul necesar să nu îmi povestească nimic despre el. Nici nu mai aveau ce.
- Azi am auzit în troleu că Gustavo Kuerten ar putea primi un wildcard la Roland Garros. Am tresărit scurt şi contrariat, ca la vederea obrajilor roşii ai iubitei din clasa a 9-a. Huh, dacă nu i-l acordau, era ca şi cum nu l-ai lăsa pe Suchard să guste din propria ciocolată. Mă uit atent în jurul meu. Este din ce în ce mai puţin fum, niciun pic de matematică, iar Martina îşi sparge dinţii în aripi malaxate de îngeri columbieni. Răsuflu uşurat.
Încă îl urăsc. Este ultimul bal pentru Kuerten, undeva aproape de sala de înmormîntare, iar eu îl voi savura în linişte. Sînt departe de orice. Îl caut în fotografii. Nu reacţionez cînd îl văd la fileu într-un costum drept, fără bentinţă şi tricou turcoaz, împărţind premii în loc să le primească. Ştiu foarte puţine despre întomnarea lui. Ştiu că undeva, în vuietul unui an plin ochi de fotbal şi olimpiadă, prin curţile periferice de la Roland Garros, Guga Kuerten îşi va juca ultimele mingi din tenis. De aceea mă gîndesc să fac rost de televizorul vechi şi să îmi pregătesc pulsul. Sper ca organizatorii să dea de Àlex Corretja la telefon să-l cheme pentru marele meci. Ar fi ditamai revanşa.
Mai sper la o friptură caldă, un soare scînteietor şi nemilos, cîteva cutii de bere. Un Guga zămbăreţ care îşi calcă inima cărămizie în picioare. Îmi permit să visez la anemia victorioasă a tipului recunoscător pentru fiecare clipă petrecută pe terenul de tenis, mai ales acum, cînd toţi ceilalţi au uitat frumuseţea luptei.
- La ani distanţă de dansul victorios de pe zgura franceză, îmi fac răbdare să-l admir. Şi să rememorez o parte din viaţa petrecută prin legenda lui Guga Kuerten. Mulţumesc, prietene, pentru tot. Prin plecarea ta, inima tenisului nu mai bate cu aceiaşi putere.
Presa din Scoția, prima reacție despre jocul făcut de Ianis Hagi + Nota după Rangers - Dundee
Mutare-șoc în tenis: Novak Djokovic va fi antrenat de fostul lui mare rival!
)
)
)
)
)
)
)
