EXCLUSIV Cine îl mai recunoaște? În anii 90 era unul dintre personajele pitorești din Liga 1, acum a ajuns într-un cămin de bătrâni, cu un picior amputat!

Divorțat și cu doi copii stabiliți în străinătate, el trăiește într-un cămin de bătrâni din Câmpia Turzii și se deplasează într-un scaun cu rotile. În octombrie 2019, i-a fost amputat piciorul drept în urma unei crize diabetice.

„Vă aștept la mine să stăm de vorbă, la căminul de bătrâni!”. Vocea ascuțită și discursul tăios îi sunt neschimbate din vremurile în care arbitra în Liga 1, în anii ‘90, când era unul dintre „centralii” controversați din corpul de elită, ajuns și pe lista FIFA. Celebra Cooperativă funcționa în regim turbo, iar el, cu fizicul lui rotofei și cu stilul teatral, însemna mereu un personaj imposibil de ignorat, inclusiv la partidele prietenești pe care le conducea.

Dan Dragoș Crăciun sau „Doctorul Crăciun”, cum îl apela fotbalul românesc făcând trimitere la profesia lui de bază, are azi 67 de ani, trăiește într-un centru de îngrijire a persoanelor vârstnice din Câmpia Turzii și, în fiecare secundă, caută să-și învingă dramaticul destin. Sunt 10 luni de când a rămas fără piciorul drept, amputat de deasupra genunchiului în urma unor complicații medicale!

Stângul îl flexează doar pe jumătate

Circulă într-un scaun cu rotile și un alt pacient al căminului îl ajută permanent să se miște, la masă, la toaletă sau la o plimbare prin curtea stabilimentului. Și așteaptă ziua în care îi va putea fi montată o proteză spre a încerca să meargă din nou pe două „picioare”: unul natural, altul fabricat. 

„Pe stângul fac ședințe de kineto, fiindcă nu-l pot îndoi decât pe jumătate”, mărturisește Crăciun, în timp ce-și duce periodic mâna la gură spre a-și masca suferința cauzată și de pierderea multor dinți. Mintea îi funcționează însă brici, memoria e nealterată și navighează lejer printre amintiri spectaculoase trăite în mijlocul junglei fotbalului românesc postrevoluționar.

Crăciun: „M-am prăbușit în casă”

- Domnule Crăciun, cum s-a ajuns la tragedia pierderii unui picior?
- N-au existat înainte niciun fel de semne. Doar că, vara trecută, am participat la festivitatea de închidere a anului școlar la Universitatea Babeș-Bolyai, unde eram profesor, studenții m-au aplaudat, am plecat pe jos acasă și, când am ajuns, pur și simplu m-am prăbușit. Comă diabetică! La Urgențe mi-au detectat o glicemie enormă, 520, și am fost internat la Spitalul CFR, la profesorul Negrean, fratele fostului fotbalist de la Bistrița, Sandu Negrean. E omul care, prin iscusința sa, m-a salvat de la moarte. Evoluția e acum favorabilă, am trecut peste ce a fost mai greu și, dacă mă va ajuta Bunul Dumnezeu să obțin și o proteză adecvată, sunt gata să mă adaptez la noua viață.

- Ați reușit să vă împăcați cu gândul că nimic nu va mai fi ca înainte?
- Sportul mi-a întărit caracterul și m-a ajutat să trec peste momentele grele. În plus, am șansa de a avea în jur niște oameni minunați la azilul din Câmpia Turzii, care se ocupă admirabil de cei handicapați, astfel că reușesc să recapăt puteri fizice și psihice pentru a depăși perioada aceasta cruntă.

„Mergem la toaletă?”. „Nu, că nu mă trece pipi!”

- Ați fost arbitru într-o perioadă complicată, când Cooperativa făcea legea. Cum era să navigați printre atâția conducători influenți și cu atâtea interese divergente la mijloc?
- Au fost vremuri foarte grele, în special pentru jucători. Presupun că intuiți la ce mă refer. Am trăit mult în prima divizie, am stat trei ani și pe lista FIFA, așa că știu ce vorbesc. Pe arbitri nu-i obliga însă nimeni să calce strâmb! Fiecare a dormit cum și-a așternut în acea perioadă. Asistai la o discuție, înțelegeai cum bate vântul, dacă erai băiat deștept, apoi aveai singur posibilitatea să decizi ce faci.

- Ne dați un exemplu concret?
- Arbitram un meci al Tractorului Brașov în liga secundă, iar Paul Enache, care era de toate la club, m-a abordat în timp ce făceam încălzirea și m-a invitat să mergem împreună la toaletă. I-am răspuns: „N-am de ce, fiindcă nu mă trece să fac pipi!”. A rămas cu gura căscată. Vedeți? Dacă marșai la o asemenea discuție, o făceai pe barba ta! Dar apoi nu te mai plânge! D-asta spun că nu-ți impunea nimeni să intri în anumite scenarii dacă nu acceptai tu, personal!

Crăciun: „Eram marionete pe teren”

- Cum se desfășurau lucrurile la peștii mari din prima divizie: Pădureanu, Ștefan, Sechelariu, Borcea, Pașcu?
- Domne, erau așa de iscusiți încât numai tâmpit să fi fost să nu pricepi sensul unei discuții! Dar și să înțelegi că meciul e rezolvat și tu ești un pion, o marionetă pe terenul de joc. Se lansau mesaje discrete de tipul că anumiți jucători... bang... bang... Așa-i că nu era ușor să arbitrezi? Dădeai ce vedeai și la revedere!

- Ați încercat să stricați apele la vreun blat?
- Nu m-am făcut niciodată de rușine. Mai forțau penalty-uri sau alte faze, dar n-am căzut în aceste capcane. I-am împins mereu să-și dea arama pe față. Adică văzând că au de-a face cu un arbitru cu minte, care nu se expune la ridicol, îi lăsam până erau nevoiți să comită un henț sau un fault clar în careu ca să-și rezolve treburile. Altfel cine era suspendat? Arbitrul, evident! Participam la o piesă de teatru, la care trebuia să fii isteț ca să-ți dai seama ce se întâmplă.

Crăciun: „Mulți au trăit de pe urma lui Pădureanu”

- Pădureanu era maestrul culiselor, nu?
- Un conducător de o dibăcie și o inteligență ieșite din comun! Nu merita să moară cum a murit! A ținut-o pe Gloria timp de 20 de ani în Liga 1 printr-o atitudine izvorâtă din realitatea că resursele lui financiare și potențialul clubului nu i-ar fi permis o asemenea longevitate. Au trăit foarte mulți oameni de pe urma lui nea Jean. A fost foarte darnic și, pentru asta, trebuia să aibă și altceva decât vin de Lechința și produse din propria carmangerie. Să nu credeți că Pădureanu mânca singur toți porcii, da? Vă las să vă jucați cu imaginația mai departe!

- Ștefan „Pinalti”, campionul loviturilor de la 11 metri la Piatra Neamț?
- Și-a iubit echipa și propria persoană! Așa a ajuns la vorba lui nesăbuită „Ti fac io pi tini!” adresată multor arbitri. Mi-a vorbit și mie la fel după un meci. A intrat în cabină, însă l-am invitat afară și am închis ușa. Și uite că, peste ani, viața „l-a făcut” pe el! Totuși, nu era un om rău. N-am auzit despre niciun jucător să fi murit de foame la Ceahlăul. În plus, intrând în Cooperativă, avea acces și la lista fotbaliștilor abordabili de peste tot. De acolo, totul devenea mai simplu.

Crăciun: „Acces la liste cu jucătorii slabi de înger”

- Adică exista o listă a jucătorilor accesibili pentru aranjamente?
- În fiecare echipă! Dar toate aceste informații costau. Nimeni nu divulga gratis secrete majore. Mai culegeai o informație de colo, alta de colo și rezulta lista. Totul se plătește în fotbal! Credeți că Dinamo și Steaua defilau pe vremea comunismului fiindcă erau nume mari? Nu fiți naivi! Totul se plătește! Cred că Pinalti ar fi cumpărat și VAR-ul dacă exista atunci!

- Borcea?
- Un tip frumos și inteligent. În ultimii ani, anturajul l-a făcut să fie încrezut și arogant. Îi persifla pe cei din jurul lui, care l-au și trădat de altfel! Pentru că e trădare ce-a pățit Borcea! A crezut prea mult în anumiți oameni, care i-au tras-o sub centură.

- V-ați făcut mulți prieteni în fotbal?
- Foarte mulți! Nu vă închipuiți câți mă sună, mă vizitează, mă susțin! Uite, dintre conducătorii de azi îl prețuiesc mult pe Vali Argăseală, cu care discut deseori. E un om de calitate, cu mare bun-simț. Spune multe faptul că poate colabora cu MM Stoica. Asta arată și înțelepciune.

Crăciun: „L-a săpat pe Stan”

- La ce vă referiți?
- MM e un tip fals. A știut însă să intre pe sub pielea lui Becali. Nu uitați episodul Oțelul! L-a săpat pe Marius Stan până i-a luat locul de președinte la Galați. Una spune în față, alta face pe la spate. Să nu credeți că procedează altfel la FCSB! A distrus multe cariere de jucători și antrenori. De exemplu, de ce a plecat Dică? Să vă povestească! Trăiește! N-am discutat niciodată cu el, dar nu-s prost să nu văd niște lucruri. Rezultatele vin de la munca tuturor celor care încasează salariu. Dacă unii umblă cu falseturi echipa se duce pe copcă! Să-și pună MM întrebarea de ce FCSB n-a mai câștigat titlul de 5 ani. N-are nicio vină, nu? Bine, magazionerul e vinovat!

- Cu MM ați interacționat și personal?
- Eram vicepreședinte la Comisia Medicală FRF, adjunctul lui Pompiliu Popescu. Am fost împreună la vreo șapte congrese FIFA de specialitate. Pompiliu e unul dintre cei mai buni medici sportivi. Iscusința lui în domeniu e inegalabilă. Iar MM s-a trezit să-l ironizeze și să-l atace că e ginecolog. Am intervenit la o emisiune TV și i-am spus direct: „Nu aveți nicio calitate și pregătire medicală ca să-i dați o catalogare lui Pompiliu Popescu”. Vorbește, mă, de conducători, de jucători! Dacă Pompi era prost, rezista 25 de ani la națională? Îl zbura Mircea Sandu în secunda doi!

În momente groaznice, precum cele pe care le-am traversat eu, ne dăm seama cât de importantă e prezența lui Dumnezeu în viața oamenilor. A făcut o minune să mai fiu în viață, fie și cu un picior amputat

În arbitraj am intrat datorită tatălui meu, care era antrenor la Câmpia Turzii. El mi-a zis că n-am nicio șansă să ajung sus ca fotbalist, pentru că am talent, dar sunt lent. Mi-a pus fluierul în gură la un meci amical, i-a plăcut și m-a încurajat să merg spre arbitraj. Am prins un culoar fantastic și o ascensiune fulminantă până pe lista FIFA în numai câțiva ani - Dan Dragoș Crăciun, fost arbitru

Crăciun: „Corpodean a căzut în capcana propriei naivități”

Condamnat în 2015 la 4 ani de închisoare cu suspendare și un termen de supraveghere de 8 ani sub acuzația de luare de mită, fostul „central” FIFA Sorin Corpodean „a fost victima propriei naivități”, crede Crăciun. 

Detaliază: „A căzut într-o capcană. Sigur a avut o culpă, însă e un băiat de mare bun-simț. Bag mâna în foc pentru el! Nu sunt de acord cu ce s-a întâmplat, dar ar trebui să vedem și cauzele. Ce mare conducător a fost Penescu, cel în dosarul căruia a căzut și Corpodean? El însuși a fost condamnat în acel dosar. Mare păcat că s-a întâmplat așa cu Corpodean, fiindcă era pe o linie clar ascendentă la nivel european”.

Crăciun: „Domnule Lăcătuș, sunteți prea mare ca să folosiți cuvintele astea!”

Crăciun povestește despre felul în care încerca să strunească pe teren nervii jucătorilor. Și ce exemplu mai bun ar fi decât „Fiara” Lăcătuș, coșmarul adversarilor și al arbitrilor? „Conduceam un meci al Stelei în Ghencea, iar Marius, ca în multe alte ocazii, s-a dezlănțuit la un moment dat cu niște vorbe grele la adresa brigăzii. 

M-am apropiat și i-am zis: «Domnule Lăcătuș, vreau să vă spun ceva. Sunteți prea mare ca să folosiți cuvintele astea. E păcat!». S-a oprit ca prin minune, n-a mai avut niciun derapaj până la final. Nu se aștepta să fie abordat elegant. Ce-aș fi câștigat dacă-l luam pe sus? Asta ține de arta unui arbitru!”.

8 sezoanea arbitrat Dragoș Crăciun în Liga 1, 1990-1998, 3 ani aflându-se și pe lista FIFA

EXCLUSIV VIDEO Ștefan Iovan, la 60 de ani » Amintiri senzaționale după câștigarea Cupei Campionilor Europeni: „Femeile mă atingeau și plângeau, fără să spună un cuvânt!”

Interviu cutremurător cu Adrian Șomlea » Situația scandaloasă care l-a făcut să plece de la Arieșul Turda: „M-am săturat de figurile tale, să-i f... pe toți cei fără un picior!”