Articol de Andrei Crăiţoiu, Dan Udrea, Remus Răureanu - Publicat luni, 08 februarie 2021 04:39 / Actualizat joi, 15 decembrie 2022 13:52
Medicul Alexandru Butoi, care a lucrat 15 ani în cadrul ANAD, explică riscurile incredibile la care se supun cei care vor să se umfle de muşchi într-un timp-record apelând la hormoni de creştere. El dezvăluie motivele care îi împing pe tineri să ia steroizi. Printre ele, videochat-ul. Medicul explică şi de ce legislaţia noastră nu consideră infracţiune traficarea acestor substanţe.
- Ce înseamnă folosirea hormonilor de creştere?
- Ce riscuri își asumă cei care îi consumă, obișnuiți ai sălilor de fitness sau nu?
- Ce reglementări există în aceste săli de sport?
- Pot fi ele driblate de patronii acestora?
- Prin ce transformări poate trece organismul când se apelează la steroizi?
Sunt doar câteva dintre întrebările la care GSP a dorit să afle răspunsuri de la cineva abilitat.
Așa am ajuns la Alexandru Butoi, fost angajat, vreme de un deceniu şi jumătate, la Agenţia Naţională Anti-Doping. Medicul colaborează în continuare cu ANAD și susține cursuri pentru instructorii din sălile de fitness, cursuri care au ca finalitate acordarea licenţei de funcţionare respectivei săli.
Butoi (45 de ani) lucrează acum ca medic anestezist la Spitalul Floreasca din Bucureşti.
- Domnule Butoi, sunteți de multă vreme în avangarda luptei contra steroizilor. De ce? Întrebăm în contextul acestei solicitări a ANAD-ului de a schimba legislaţia din România.
- Să ştiţi că până acum 10 ani, WADA şi, implicit, ANAD aveau în vedere doar sportivii de performanţă, doar pentru ei erau interziși steroizii. De pe la sfârşitul anilor 2000 s-a dorit o aplecare spre cei care frecventează sălile de fitness, fiindcă s-a demonstrat statistic că mulți din aceste săli apelează la hormoni de creştere. Problema e că, în multe ţări, agențiile naționale antidoping nu au suficientă putere pentru a stârpi acest fenomen.
„ANAD n-are voie să intervină! Protecţia Consumatorului are”
- În România cum e din acest punct de vedere?
- S-a înfiinţat un departament de trafic la ANAD, dar ceea ce se poate face la noi e doar educare în sălile de sport. Adică să susții cursuri înainte de a acorda licența instructorilor, să știe la rândul lor cum să explice, să educe şi să facă prevenţie în rândul oamenilor care merg la sală. Fără acea licenţă, sala nu poate funcţiona. Dar mai departe, să mergem noi acolo şi să întrebăm pe unul sau pe altul "Ce iei tu de te-ai făcut cât muntele?", asta nu avem voie să facem.
- Nici măcar verificarea substanţelor care sunt pe piaţă?
- Doar să verificăm produsele la raft, să nu fie contaminate, să nu existe steroizi la vânzare liberă, dar nu face nimeni aşa ceva! Pe de altă parte, vă dau un exemplu, există două mari magazine de suplimente alimentare, la Unirii şi în Titan, unde s-au găsit la liber anumite substanţe care apăreau că ajută la slăbit, dar erau, de fapt, hormoni de creştere şi ulterior ajungeau să fie în posesia celor care merg la sala de sport. Cei de la magazin susţineau că nu ştiau că sunt substanţe interzise. ANAD nu poate intra acolo, în schimb, are autoritate Protecţia Consumatorului. Dacă s-ar trece mai întâi prin mâna ANAD n-ar mai exista astfel de situaţii.
„Testosteronul era în cutii pe care scria «pastă de dinţi»”
- Dar cum pot fi introduse acestea în ţară?
- Prin diverse metode. La un moment dat, pe o cutie scria «pastă de dinţi», cei de la vamă au cerut să fie deschisă şi înăuntru era testosteron în cantităţi mari.
- De ce sunt tentaţi tot mai mulţi să apeleze la aceşti steroizi?
- Fiindcă organismul nu secretă suficient testosteron şi atunci merg pe varianta artificială.
- Ce se petrece exact în corpul cuiva care apelează la hormoni de creştere?
- Cineva merge la sală, lucrează, produce efort mare, apoi organismul trebuie să se refacă. Care e metoda naturală prin care corpul face acest lucru? Adaugă în plus una, două fibre peste cele care s-au rupt sau au fost deteriorate la efort. De-asta ne dezvoltăm corpul şi fără suplimente. Uitaţi-vă la Marian Drăgulescu, el a făcut acest lucru de la 6 la 20 de ani, în 14 ani şi-a definit corpul în mod natural, pas cu pas. Alţii ajung în sală la 21 de ani şi la 22-23 sunt de nici nu mai pot trage tricoul pe ei. De ce? Pentru că bagă steroizi, iar aceștia adaugă artificial testosteron pe care corpul, în mod natural, nu-l secretă într-o cantitate atât de mare.
Culturist, moarte subită la 26 de ani
- Şi riscul care e?
- Uriaş! Repet, uriaş! Aceşti adolescenţi n-au idee ce fac, practic se sinucid! Cel mai des apare ateroscleroza, care e de fapt colesterolul, îngroşarea peretului arterial, care perturbă circulaţia normală a sângelui. Şi de aici se întâmplă ce au păţit chiar şi mari sportivi.
- Cine?
- Primul exemplu, culturistul Dallas McCarver. Ştiţi la ce vârstă a murit? La 26 de ani! Ştiţi ce scrie în certificatul de deces? Infarct! Vasele inimii erau înfundate. Motivul? Consum de steroizi. Afecţiunea care i-a fost fatală apare în mod normal la peste 50-60 de ani, nu la 26!
- Acest exemplu poate fi o excepţie, nu o regulă, nu?
- Mai notaţi exemple. Arnold Schwarzenegger. Singur a spus că lua Naposim şi susţine că substanţa nu era pe lista interzisă când o folosea el, dar asta nu înseamnă că la momentul respectiv avea un efect bun dacă ulterior a fost adăugată pe lista neagră. Arnold a suportat în trecut două operaţii pentru a-i fi introduse bypass-uri la inimă. Anul trecut, una dintre valvele inimii era complet înfundată, altă operaţie.
„Mister Olympia vorbeşte de zici că e castrat”
- Dar...
- N-am terminat cu exemplele. Ronnie Coleman, Mister Oympia la culturism. Luaţi pozele şi vedeţi cum putea să arate, munte de muşchi, munte! Acum e distrus complet, la articulaţii, şolduri, tot, tot, e o epavă! Recunoaşte şi el că a folosit hormoni. Vocea lui e ciudată, ca a unui bărbat care a fost castrat. E un proces invers aici, fiindcă hormonii de creştere pot provoca la bărbați un fenomen de feminizare, aşa cum la femei pot apărea vocea îngroşată şi părul pe piept!
- Ce trebuie să ştie cei care visează să-și mărească masa musculară peste noapte?
- Am exemplul unui amic, care face videochat şi care se umpluse de muşchi. Mergea la sală, adăuga greutăţi de la zi la zi la aparatele la care lucra. Eroare fatală, fiindcă tendoanele nu se pot dezvolta în ritmul muşchilor şi ele vor ceda la un moment dat. Aşa s-a întâmplat şi cu el. A făcut ruptură de pectorali chiar când eram şi eu în sală, zgomotul produs de ruptură s-a auzit de la câteva aparate distanţă! A început să urle de durere, iar 6 luni n-a mai putut să facă nimic.
„Tentaţia videochat-ului îi împinge să ia hormoni de creştere”
- Aveţi vreo explicaţie pentru care tinerii de azi apelează la aceşti hormoni, deşi riscurile sunt foarte mari?
- Pentru unii, devine dependenţă psihică! Nu e ca la droguri, unde le iei ca să-ţi fie bine şi să nu te simţi rău. Aici e ceva mental, îţi place cum te vezi în oglindă, o formă de narcisism extrem. Cei în cauză trebuie să ştie că atunci când vor renunţa, fenomenul nu va fi ca la un sportiv de performanţă, care va pierde ceva din masa musculară, dar nu într-atât încât să devină hidos. În schimb, un culturist care se lasă brusc scade imediat și ca masă musculară fiindcă pe el totul e artificial. Apoi, mai e ceva care îi împinge pe tineri spre steroizi. Tentaţia videochat-ului!
- La bărbaţi?
- Da! În momentul de faţă, videochat-ul masculin e peste cel feminin ca business, a luat o amploare fantastică. Atunci când ai 20-22 de ani şi vezi că poţi face bani mulţi din aşa ceva, te grăbeşti să arăţi bine, să pui muşchi pe tine. Cum? Cu hormoni de creştere!
Filiera dealerilor de steroizi: bodyguarzi + interlopi
- Dar dacă aceste substanţe sunt interzise, de unde le procură atât de mulţi tineri?
- Nu vă gândiţi că le oferă cei de la sala de sport! N-ar face asta fiindcă li s-ar retrage certificatul de funcţionare și nu cred că riscă. Deși la un moment dat chiar eu am văzut în coşul de gunoi la o astfel de sală o fiolă de efedrină. Probabil cineva şi-o administrase atunci, chiar acolo, la sală. Steroizii se găsesc la dealeri. Exact ca la droguri!
- Există astfel de reţele?
- Peste tot, din păcate. La bodyguarzi, la interlopi. Acum vreo 2-3 ani, s-a realizat o razie de mare amploare la nişte interlopi din Timişoara, Craiova, Ploieşti şi Giurgiu. Toţi nişte graşi cu cefe late şi imenşi în umeri. Li s-au găsit steroizi, hormoni de creştere în cantităţi de sute de mii de fiole. E şi o metodă prin care se pot spăla bani fiindcă nu există acte, nu se plătesc taxe, impozite, nimic.
Hormonii de creştere au și indicație terapeutică
- Sute de mii de fiole? Cât costă una?
- 250-300 de euro! O fiolă are 4-5 injectări.
- Totuşi, unele din aceste produse au autorizaţie și sunt lăsate pe piaţa din România. Care e explicația?
- Ele reprezintă tratament pentru anumite boli, sunt produse farmaceutice. De exemplu, copiii care suferă de nanism, adică nu cresc natural, ci rămân pitici, sunt ajutaţi cu aceşti hormoni de creştere. Ca să vă dau un exemplu cu notorietate, dacă manelistului Adrian Copilul Minune i s-ar fi descoperit boala la timp şi ar fi luat medicamente, dar până la cel târziu 16-17 ani, atunci ar fi ajuns, probabil, la 1,60 metri, cu 15 centimetri peste cât măsoară el acum.
- Şi după 17 ani de ce nu mai e indicat?
- Fiindcă până la acea vârstă oasele se lungesc. După 17 ani, ele doar se lăţesc şi steroizii transformă corpul în ceva care nu e firesc. De-asta apare infarctul. Fiindcă se întâmplă exact ca la cineva care e trecut de 50-60 de ani şi care nu mai face efort şi nici sport, dar căruia corpul încă îi produce testosteron. Automat, dacă acesta e neconsumat, el se transformă în colesterol. Aşa şi cu cei care îşi introduc steroizi: chiar dacă merg la sală, efortul produs de ei nu acoperă cantităţile în exces de testosteron produse de hormonii de creştere la care apelează. Şi pot muri subit!
De ce s-a scos din lege infracţiunea
- Ca o concluzie: cum vă explicați că legislaţia din România nu consideră infracţiune traficul ilicit de steroizi din moment ce spuneți că efectele lor sunt devastatoare?
- Până prin 2012 a fost infracţiune, apoi Uniunea Europeană a solicitat relaxarea pedepselor cu închisoarea pentru a nu mai ajunge atât de multă lume în spatele gratiilor, probabil pentru că puşcăriile erau suprapopulate. Şi pedepsele au fost diminuate, pentru o crimă nu mai iei peste 20 de ani, iei 18. Aşa şi pentru infracţiunile minore, cum era considerată şi cea cu traficul steroizilor. Înainte prevedea 3 ani de închisoare, apoi a fost trecută la contravenţie.
Unei săli de sport i se retrage certificatul de funcţionare dacă îi pleacă instructorul care a fost autorizat de ANAD. Pentru a evita astfel de situaţii, cei de acolo îşi trimit la cursuri fie contabila, fie chiar patronul sălii, ca să fie siguri că nu rămân descoperiţi.
Alexandru Butoi, medic
Citește și:
)
)
)
)
)
)
)
