Comentarii (5)
zecs93
zecs93  •  14 Octombrie 2018, 12:04

negoita trebuie sa mearga doar pe rednic, variantele cu giovanni si ana maria au distrus clubu si au fost tzepe la jucatori !!!

2036290743290484
Ion Marin  •  14 Octombrie 2018, 11:31

Un an mai târziu, cele două echipe se reîntâlnesc. Interul câştigase încă o Cupă a Campionilor, în timp ce Dinamo bifa al patrulea titlu. Pe 1 decembrie 1965, pe Stadionul “23 August”, s-a jucat meciul tur. Frăţilă şi Haidu marcau câte un gol şi Dinamo obţinea una din marile victorii europene, însă reuşita lui Peiro îi făcea pe campionii Italiei să fie favoriţi în manşa retur. Interul suferise a doua înfrângere a sezonului, după ce pierduseră în campionat cu 2-0 în faţa Romei. În meciul retur, dinamoviştii au jucat prudent, dar cinicul Herrera avea aşii în mână şi obţinea calificarea după o victorie cu 2-0. La finalul meciului, Pârcălab este remarcatul “Magului”, acesta poreclindu-l “Săgeata Carpaţilor”.

2036290743290484
Ion Marin  •  14 Octombrie 2018, 11:30

După vizita Realului, în toamna lui 1964 venea Interul lui Helenio Herrera. Dinamo trecuse lejer de maltezii de la Sliema Wanderers. De echipă se ocupa Angelo Niculescu şi toată lumea abia aştepta să-i vadă la lucru pe campionii Europei, Inter câştigase prima Cupa a Campionilor Europeni cu doar câteva luni înaintea primei confruntări cu Dinamo. A fost un adevărat măcel, elevii lui Helenio Herrera au intrat pe teren doar cu gândul să-şi zdrobească adversarii, campioana României pierzănd cu 6-0. Returul nu a mai contat, Interul învingând şi de această dată, însă doar cu 1-0. Cu ocazia meciului de la Bucureşti, Ioan Chirilă a reuşit să schimbre câteva vorbe cu “Magul”, acestea regăsindu-se în cartea “Zile şi nopţi pe stadion”. Fiind întrebat câte ore acordă pe zi antrenoratului, Herrera a răspuns scurt, “Douăzeci şi cinci”, continuând apoi cu o explicaţie: “Altfel nu se poate. Te ajung alţii din urmă. Trebuie să faci totul. Să fii pe gazon. Să citeşti tot ce este nou în lume. Iar în rest să te frămânţi. Tot timpul. Altfel eşti…libero. Dar nu ca Picchi, care e cel mai ocupat om din echipa mea.”

2036290743290484
Ion Marin  •  14 Octombrie 2018, 11:29

TOT VOI , INVATATI SI DE LA TRAIAN IONESCU.La un an de la venirea pe banca nerazzurrilor, Helenio Herrera îl transfera pe Luis Suarez de la FC Barcelona, acesta devenind cel mai scump fotbalist al momentului. Se contura echipa pe care o visa “Magul”, acum doar mai trebuia să vină şi cu un sistem revoluţionar. A luat “verro-ul” care se juca în Italia şi l-a modificat după propria viziune, astfel s-a născut “catenaccio-ul” sau 1-4-2-3, aşa cum apărea pe tabla neagră a antrenorului. Rezultatele nu au întârziat să apară, Inter-ul câştigă de trei ori campionatul, de două ori Cupa Campionilor Europeni (1964 şi 1965) şi de două ori Cupa Intercontinentală. În Milan se născuse “Grande Inter”. Herrera în vizită la Bucureşti de două ori Dinamo Bucureşti câştigase trei titluri la rând şi era pe val, mai ales că aveau şi o garnitură puternică. Fraţii Nunweiller, Ion Pârcălab, Constantin Frăţilă sau Cornel Popa făceau legea în întrecerea internă, iar în 1963, dinamoviştii reuşiseră să marcheze patru goluri, în dublă manşă, Realului lui Di Stefano sau Puskas. E adevărat că spaniolii au reuşit dublu, dar elevii lui Traian Ionescu ştiau că doar prin astfel de meciuri puteau creşte.

2036290743290484
Ion Marin  •  14 Octombrie 2018, 11:28

UN SFAT PENTRU REDNIC , NEGOITA SIDAVID.CITITI despre " Magul ", HELENIO HERERA, aveti ce invata de el.La finalul anilor ’50, FC Barcelona oprea hegemonia Realului pe plan intern, Helenio Herrera aducănd două titluri consecutive, la fel cum făcuse şi cu Atletico Madrid. Curând au început şi problemele, “Magul” îşi dorea ca el să fie numărul unu la echipă. A intrat în conflict cu Ladislau Kubala, una dintre vedetele catalanilor, iar momentul de cotitură a fost semifinala Cupei Campionilor din sezonul 1959-60. Realul o învingea pe Barcelona, atăt în tur, căt şi in retur, de fiecare dată cu acelaşi scor, 3-1. Herrera nu l-a folosit pe Kubala, iar fanii l-au luat la rost, atacându-l pe La Rambla, una dintre principalele artere din Barcelona. În 1960 semna cu Inter, echipă care nu mai câştigase un titlu de şase ani. Angelo Moratti îşi dorea o echipă care să domine fotbalul, iar Herrera îşi dorea un loc unde să fie venerat. La echipă rămânea doar cine se încadra în planul “Magului”. Pentru el nu exista viaţă extrasportivă, nu existau vedete, ci doar fotbalişti care trebuiau să-l asculte fără să crâcnească. Printre primii care au simţit noul regim a fost Antonio Angelillo, cel mai bun marcator al campionatului în sezonul 1958-59, cu 33 de goluri.

Comentează