Articol de Sergiu Alexandru - Publicat sambata, 16 noiembrie 2024, 14:37 / Actualizat sambata, 16 noiembrie 2024 16:31
Evenimentele petrecute în ultimele minute ale partidei România – Kosovo îi aduc aminte selecționerului Mircea Lucescu de unul dintre cele mai mari scandaluri din fotbalul românesc: finala Cupei României din 1988.
Meciul România – Kosovo 0-0 s-a terminat cu abandonul oaspeților, în minutele de prelungire, după ce jucătorii kosovari au acuzat că ultrașii români au avut scandări rasiste. Kosovarii au părăsit terenul și au refuzat să revină de la vestiare.
Un nou abandon al rivalilor lui Mircea Lucescu
Partida de vineri seară aduce aminte de un alt episod controversat în care Mircea Lucescu a fost implicat. E vorba finala Cupei României din 1988, dintre Steaua și Dinamo. Și atunci, ca și vineri seară, adversarii lui Mircea Lucescu, atunci antrenor al „câinilor” au ieșit cu scandal de pe teren și meciul nu s-a terminat. Culmea, în același loc. Acea finală s-a jucat pe fostul „23 august”, stadionul dărâmat pentru a se construi Arena Națională.
“Am mai trăit așa ceva, în România. Dar pe vremea aceea, Partidul a luat decizia să piardă cu 0-3 echipa care a rămas pe teren. De atunci, nu s-a mai întâmplat niciodată”, a spus Lucescu aseară imediat după meci.
Ce s-a întâmplat la acel meci
La finala Cupei României din 26 iunie 1988, Lăcătuş a deschis scorul în prima repriză, iar Răducioiu a egalat în minutul 88. Problemele au început în minutul 89, cînd Balint a înscris din centrarea lui Hagi, dar tuşierul George Ionescu, angajat la Ministerul Afacerilor Interne (deci, la Dinamo!), a ridicat fanionul, reuşita fiind anulată.
Bumbescu şi Iovan s-au năpustit către tuşier, iar coechipierii i-au urmat, cel mai vehement fiind Lăcătuş. Ionescu a fost îmbrîncit, dar antrenorul Iordănescu a intervenit şi a calmat spiritele. În meleul format, Tudorel Stoica a rupt fanionul, iar Bumbescu şi Piţurcă şi-au aruncat tricoul.
Valentin Ceauşescu a făcut un semn de la tribuna oficială, iar Tică Dănilescu, pe atunci vicepreşedintele secţiei de fotbal de la Steaua, a traversat terenul, a urcat în lojă, s-a întors pe teren şi a transmis echipei mesajul: „Gata, ieşim de pe teren!". În acel moment, jucătorii au plecat spre vestiare.
Ulterior, trofeul i-a fost atribuit lui Dinamo, dar mai târziu FRF a adjudecat meciul 2-1 pentru Steaua. După Revoluţia din '89, Steaua a renunțat la trofeu. Astfel, Cupa României ediția 1987 - 1988, a rămas fără o câștigătoare!
Iar în statistici, acea Cupă nu aparține niciunui club.
Steaua - Dinamo 2-1 / Stadion: „23 August"
- Au marcat: Lăcătuş (27), Balint (90) / Răducioiu (87)
- Spectatori: 45.000
Steaua: Liliac - Iovan, Bumbescu, Belodedici, Rotariu - L. Bălan, T. Stoica, Gh. Popescu, Hagi - Lăcătuş, Piţurcă (Balint 52)
Antrenor: Anghel Iordănescu
Dinamo: Moraru - Mihăescu (Movilă 45), Rednic, Andone, Varga - Lupu, Lupescu, Mateuţ, Orac (Răducioiu 82) - Vaişcovici, Cămătaru
Antrenor: Mircea Lucescu
Arbitru: R. Petrescu // Asistenţi: G. Ionescu, Gh. Constantin
Vadim Tudor, implicat în decizie
La mulți ani după acel meci cu scântei, Corneliu Vadim Tudor, cel care a fost prezent pe stadion alături de Valentin Ceauşescu, a dezvăluit că sugestia ca Steaua să iasă de pe teren i-a aparţinut.
„După ce arbitrul a anulat un gol perfect valabil al Stelei, i-am spus textual lui Valentin Ceauşescu să scoată echipa de pe teren. Ce, eu am faţă de om care minte? I-am spus clar că nu se mai poate cu miliţia şi cu securitatea. Ăştia ne omoară cu zile. Valentin se cam codea, nu prea voia", a precizat Vadim.
Insistenţele acestuia s-au îndreptat imediat către generalul Ilie Ceauşescu, care se afla lângă cei doi: „I-am zis lui Ilie: «Nea Ilie, implică-te şi dumneata şi apără-i pe băieţi! Este crimă şi pedeapsă! Mi-e milă de copiii ăştia că-şi rup oasele pe teren şi pentru gloria României şi Ministerul de Interne îşi bate joc de ei!». Şi-atunci le-a făcut Valentin semn, pentru că doar de el ascultau băieţii. Au ieşit de pe teren şi aia a fost!”, spunea fostul politician.
Mircea Lucescu: „Faza cu ofsaidul a fost ștearsă de pe casetă la FRF. Toată viața o să regret”
În 2020, într-un interviu pentru Gazeta Sporturilor, Mircea Lucescu vorbea despre acel moment.
- Ne-ați spus că luați în considerare Cupa României din 1988, deci o puneți în CV-ul dumneavoastră!
- O iau, o pun, da! Până şi Steaua, imediat după Revoluţie, a renunţat la ea și i-a returnat-o Federației!
- Dar Dinamo n-a vrut-o!
- Unii care erau atunci acolo, Vasile Ianul și ceilalți.
- N-a vrut-o fiindcă ...
- Nu știu, dar Federaţia trebuie să spună clar, „cupa e atribuită lui Dinamo", nu că o refuză cineva. Cu cei care au refuzat fuseseră cei frustraţi, ci cei care au dorit să joace, fotbaliştii de la Dinamo. Ei meritau să ia trofeul, nedreptatea mare pentru ei a fost.
- Decizia de retragere a Stelei de pe teren i-a aparţinut lui Vadim Tudor?
- Da! Vadim făcea nenorocire la meciurile Steaua - Dinamo. Instiga, ce era acolo, pfaa.. După unu, doi ani, în tribune nu se mai ducea nimeni din cadrul Ministerului de Interne pentru că acolo erau numai gălăgioşi, care făceau atmosferă mereu. Dănilescu e explicat exact la voi în ziar cum a fost cu acea finală. Eu doar l-am rugat pe Puiu Iordănescu să jucăm, să reintrăm, dar a zis că nu are cum.
- Aţi mai sperat a doua, a treia zi, că se poate rejuca finala sau măcar să se dispute prelungirile?
- Şi aici au ales o strategie prin care să nu se mai poată lua în calcul acest scenariu. Imediat după meci, jucătorilor li s-a transmis să plece la mare, în vacanţă.
- Când Steaua a refuzat să mai joace, aţi luat vreodată în calcul că trofeul va fi atribuit tot Stelei?
- Nu! Noi am mai şi rămas acolo multă vreme. Până şi cei de la Federaţie au plecat, fără să ia cu ei trofeul. Moraru, parcă și Andone, a avut curaj să se ducă şi să-l ia în braţe. Au făcut un tur de teren, în faţa suporterilor dinamovişti, care l-au aclamat. Apoi, Moraru chiar a plecat cu Cupa acasă. Eu nici n-am ştiut, că m-am ocupat de altceva în acele momente.
- De ce anume?
- Eu le-am cerut mereu celor din clubul nostru să pună două camere pe acoperișul tribunei întâi, ca să filmeze meciurile de pe linia lui 16, tocmai pentru a vedea fazele de posibil ofsaid. La TV se transmitea doar cu camera de la mijlocul terenului. Şi m-am dus imediat acasă la cameramanul nostru, Văduva, să văd imaginile cu golul din final. Am dus caseta la FRF, au văzut imaginile şi Mircea Angelescu, şi preşedintele CNEFS-ului. S-au dumirit că a fost ofsaid, iar replica lui Angelescu a fost: „E clar, aţi câştigat meciul cu 3-0, voi, Dinamo". Dar am făcut o imensă greşeală. Am lăsat caseta acolo!
- Şi a dispărut?
- Da! N-avusesem timp să o copiez, cineva a umblat la ea şi faza respectivă fusese ştearsă. Cum se dăduse ordin ca Steaua să câştige, cineva s-a ocupat să şteargă proba care arăta că decizia asistentului a fost corectă. Toată viaţa o să regret că am lăsat acea casetă la Federaţie. Dar am satisfacţia că, după mult timp, cu tehnologia modernă, s-a demonstrat că a fost ofsaid.
- Şi pe Ianul, și pe toți ceilalți care au fost la Dinamo după Revoluție nu i-aţi întrebat niciodată de ce n-au vrut să accepte Cupa?
- Nu... În fine... Poate că odată se vor gândi să mi-o dea!
Presa internațională vuiește după ce România - Kosovo a fost abandonat: „Haos!”