EXCLUSIV Bucureștiul șochează: noul patinoar a expirat înainte să fie finalizat?! » După 9 ani și 6 milioane de euro cheltuite, Primăria Capitalei ia în calcul să-l dărâme!

În aprilie 2013, aflat în aula Bibliotecii Centrale Universitare, primarul Sorin Oprescu promitea un lucru necesar, de neuitat și strălucitor.

Anunțul: Oprescu a spus că, până în vara lui 2017, Primăria va construi „o sală de sport, un patinoar, o academie de tenis, o sală de atletism, dar şi un complex de nataţie”, care urmau să fie amplasate în zona Arenei Naţionale. 

De aici s-a plecat » Coperta Gazetei din 13 aprilie 2013, imediat după anunțul lui Oprescu

Unde am ajuns după 9 ani » Prima pagină a Gazetei de astăzi

Patinoarul de 25 de milioane de euro 

După 9 ani, toate enunțurile au rămas la nivel de machete. În privința patinoarului, Oprescu îl voia cu 6.100 de locuri, iar municipalitatea era gata să investească 25 de milioane de euro. „Necesitatea care stă la baza acestui proiect o reprezintă starea precară, precum și uzura actualului patinoar «Mihai Flamaropol»”, argumenta doctorul din fruntea Bucureștiului. 

Vechiul și delabratul patinoar al Bucureștiului fusese închis în noiembrie 2012, după ce utilităţile au fost sistate. Cauza? Federaţia Română de Hochei pe Gheaţă a întârziat plăţile şi a acumulat restanţe la facturile către Enel şi Apa Nova. 

Datoriile treceau de 350.000 de euro. A fost restanța care a pus capac unei istorii de decădere a patinoarului ridicat în 1952 de Gheorghe Gheorghiu-Dej și rămas, peste decenii, singura arenă de gheață a unui oraș de 2 milioane de locuitori, caz unic în Europa. În afara Bucureștiului, nu există o metropolă europeană fără cel puțin un patinoar de competiție. Majoritatea au mult mai multe arene de gheață, multifuncționale. Sofia, de pildă, are 4 patinoare.

Abia după 3 ani de la anunț s-au apucat de demolări

Între 2013 și 2016, ani de promisiuni și anunțuri electorale, sportivii n-au mai lovit mantinela cu pucul. Ei au fost nevoiți să se pregătească pentru competiții pe patinoarele din mall-uri. În martie 2016 au început primele lucrări. La început, au fost sparţi pereţii laterali pentru a crea porţi de acces pentru buldozere şi camioane de gabarit mare, apoi muncitorii au trecut la fărâmiţarea tribunelor. 

Pe teren trebuia să fie construite două corpuri de clădire independente structural, dar unite printr-un acoperiş comun. Proiectul era frumos, urma să aibă gazon pe acoperiș. Primul corp adăpostea patinoarul olimpic şi spaţii comerciale şi de alimentaţie publică. În cel de-al doilea corp urma să funcţioneze centrul sportiv şi de agrement cu bazin semiolimpic, teren de sport. 

Plus o zonă de SPA cu terasă exterioară, o cafenea şi un restaurant panoramic cu terasă, iar acoperişul ar fi fost loc de promenadă, pentru că urma să conțină gazon. 

Un nou primar, noi promisiuni: epoca Firea 

În noiembrie 2016 s-a eliberat autorizația de construcție, iar în februarie 2017, la șefia Capitalei se afla alt primar, Gabriela Firea. 

Care, la fel ca Oprescu, a punctat decisiv la capitolul promisiuni în privința sportului bucureștean: „Mă bucur să pot anunța începerea lucrărilor la patinoarul «Mihai Flamaropol», un obiectiv de investiții pe care atât sportivii, cât și iubitorii sporturilor pe gheață îl așteaptă de mulți ani”.

Patinoar la jumătate, dar cu același preț

Municipalitatea a venit cu detalii: „Patinoar de 3.100 de locuri, dotat și echipat la standarde de înaltă calitate, unde vor putea fi organizate competiții sportive pe gheață la cel mai înalt nivel internațional. Construcția, cu o suprafață desfășurată pe aproximativ 9.500 mp, va avea dublă funcțiune: patinoar și centru sportiv și de agrement”. De la un primar la altul, capacitatea fusese redusă cu 50%, dar prețul de construcție rămăsese în aceeași zonă: 25 de milioane de euro.

A început scandalul, s-au blocat lucrările

Ordinul de pornire a lucrărilor era programat pentru 9 ianuarie 2017, doar că din cauza diverselor probleme, ridicarea noii arene a început abia în septembrie 2017. O întârziere de 9 luni încă din startul startului. Startul de după start. Căci decalarea temporală a fost mult mai mare, dacă ne gândim la momentul semnării contractului.

„Contractul de execuție a fost semnat în iunie 2015, dar lucrările au început cu o întârziere de peste 27 de luni”, spuneau, pentru Libertatea, reprezentanții constructorilor. De ce? „Din cauză că PMB, pe de o parte, nu a eliberat amplasamentul în toată această perioadă, iar pe de altă parte, autorizația de demolare a clădirilor aflate pe amplasament nu a fost eliberată până în septembrie 2017”.

S-au pornit lucrările de construcție, dar iarăși au intervenit probleme. Primăria Municipiului București a transmis către UTI Grup SA și Astaldi SpA, firmele câștigătoare, o notificare de reziliere a contractului de lucrări, pentru o culpă în execuția contractului.

În iunie 2019 înțelegerea s-a rupt. Obiectivul a fost predat către PMB la data de 12 septembrie 2019. Șantierul s-a închis, dar au început procesele între părți.

Mai ține structura de rezistență sau îl dărâmăm?!

Într-o intervenție la Europa FM, Eduard Novak, ministrul sportului, spunea la finalul anului trecut că „s-a făcut un pas uriaș. Constructorul a fost în proces cu Primăria și s-a retras pentru ca Primăria să poată să finalizeze acest patinoar”.

Veștile bune se termină însă aici, fiindcă actualul primar, al treilea care trebuie să rezolve problema patinoarului, Nicușor Dan, e sceptic.

Într-o discuție informală, asumată public, dar fără să prezinte certitudini, edilul a dezvăluit ceva cu adevărat demn de Cartea Recordurilor. Și anume că e posibil ca, între timp, construcția deja realizată să fi expirat și să fie nevoie de un nou proiect, de la zero.

„Sunt probleme mari! Din informațiile pe care le am, urmează să se facă o expertiză serioasă să vedem dacă putem continua să construim pe ce avem în momentul de față. Dacă structura de rezistență nu mai e bună după atâția ani, atunci dărâmăm patinoarul și facem altul! Nu știu dacă mai ține structura de rezistență după atâția ani. Trebuie văzut asta”, spunea Nicușor Dan.

Conform unui răspuns primit de Gazeta Sporturilor de la Direcția Investiții din cadrul PMB, „lucrările la patinoarul «Mihai Flamaropol» sunt efectuate în proporție de 24%”. Pentru aceste lucrări s-au plătit deja aproape 6 milioane de euro, din cei 25 de milioane de euro, cât ar trebui să fie costul final.

Salvarea poate veni de la Compania Națională

Și totuși, ce se va alege de patinoar? Cei din PMB subliniază că „patinoarul «Mihai Flamaropol» este un obiectiv de importanță pentru municipiul București, având ca scop realizarea unui patinoar modern, dotat şi echipat la standarde înalte de calitate, şi integrarea sa atât în circuitele competiționale internaționale, cât şi într-un circuit sportiv public permanent”.

Sursele ziarului susțin că, după terminarea tuturor litigiilor dintre PMB și vechii constructori, există posibilitatea ca Primăria să predea obiectivul celor de la Compania Națională de Investiții pentru finalizarea lucrărilor.

„Există discuții, dar nimic concret. CNI nu poate prelua nimic atât timp cât există litigii. S-a întâmplat asta ani de zile cu stadionul Dinamo, unde era o problemă juridică cu Nicolae Badea. Dacă vor dispărea litigiile legate de patinoar, probabil că urmează să ne întâlnim cu cei de la Primărie și să vedem ce decizii putem lua”, spun surse din cadrul CNI pentru ziar.

Se apropie termenul de un deceniu. Un deceniu de când Bucureștiul și-a blocat patinoarul pentru o promisiune care refuză să se întrupeze.

2012e anul în care a fost închis patinoarul „Mihai Flamaropol”, care a avut o viață de peste 60 de ani

16 patinoareare Budapesta, în vreme ce în momentul de față, Bucureștiul nu are nici măcar unul

3,6 milioane de euroa costat patinoarul de dimensiuni olimpice construit de Ion Țiriac în Otopeni

Lucrările la stadionul din Giulești, OFICIAL finalizate » Imagini de la predarea către Clubul Sportiv + când ar putea fi inaugurat