Articol de Ovidiu Ioanițoaia - Publicat miercuri, 26 aprilie 2023 20:30
Alex Bogdan (37 de ani) e unul dintre actorii noului val. A jucat Hamlet, Richard al III-lea, Othello, Rică Venturiano sau Nae Cațavencu, dar înainte să ajungă pe scenele teatrelor a fost campion național la atletism, performanța sa la octatlon fiind încă în picioare din 2001
- Emisiunea „Prietenii lui Ovidiu” este difuzată în fiecare săptămână, de la ora 20:00. Poate fi urmărită pe pe site-ul www.GSP.ro, pe pagina de Facebook a Gazetei (link AICI), pe contul de YouTube al Gazetei (abonează-te aici), în format podcast pe principalele platforme de distribuție a podcasturilor: Apple Podcast și Spotify.
- Alex, bine ai venit.
- Când am primit mesajul de la dumneavoastră, mai degrabă mă așteptam să-mi scrie viitoarea mea soție că rupe logodna decât să primesc să primesc un mesaj de la Ovidiu Ioanițoaia. A fost cea mai mare surpriză.
- Mulțumesc. Ești actor la Teatrul Mic.
- Teatrul, în viziunea celor care ne conduc, este un teatru mic. La fel cum și sportul este mic.
„Îmi imaginam gardurile, că nu aveam”
- Înainte de teatru ai făcut atletism.
- Am plecat din Târgu Ocna, acolo existau foarte puține opțiuni pentru un copil. Avantajul meu a fost că tata era profesor de atletism și mi-am petrecut copilăria pe stadion. În groapa în care săream erau mai multe pietricele decât nisip. N-a existat o primărie care să ne ofere condiții.
- Fiind în provincie...
- N-aveam prăjină, n-aveam garduri. Îmi imaginam că existau garduri, pentru că eu aveam disponibile doar șapte, din zece.
- La ce erai bun?
- Proba mea de bază erau combinatele, octatlon, decatlon. La octatlon erau așa: sută, plat, înălțime, greutate, lungime, garduri, disc și 1.000 de metri. La decatlon e 1.500 în loc de 1.000, prăjină și 400 plat. Aveai nevoie de multe resurse și noi n-aveam de niciunele. Ne antrenam iarna afară, fără sală, fără căldură, era un dezastru!
„M-am bătut cot la cot cu ei și am reușit!”
- Și la concursuri?
- Când ajungeam la București și vedeam ce condiții au avut cei de aici toată iarna, îi mâncam pe pâine de nervi. De-atunci și până astăzi nu s-au schimbat multe în a ajuta copiii. La fel cum e și cu teatrul. Sunt mediile din care se iau bani, în loc să se investească.
- Prima medalie de aur când a venit?
- A fost la greutate. Eram foarte nervos, sufeream de lipsurile pregătirii. Bila avea trei kilograme, am concurat cu Costel Grasu și l-am bătut! Anul următor, când el a pus masă și s-a trecut la bila de 5 kilograme, m-a distrus, m-a nenorocit. A urmat un argint național la 200 plat în sală, iar după s-a întâmplat fenomenul în care am făcut recordul național la octatlon, 5.099 de puncte.
- Serios vorbești?!
- Record absolut făcut după șapte probe! Recordul este încă în picioare din 2001, de 22 de ani! Atunci am mai luat aur la săritura în lungime, cu 6,62 m! Am avut 30 de adversari la proba asta. M-am bătut cot la cot cu ei și am reușit! Nimeni nu știa de unde am apărut. Aveam niște pantaloni verzi, rupți în genunchi și când m-au văzut... Toți ceilalți aveau treninguri de la lot, te nenoroceau, cu steagul României, m-am ținut tare și i-am mâncat.
„Probabil ajungeam la Jocurile Olimpice”
- De ce n-ai prins lotul național niciodată?
- E o discuție interesantă. Sper să nu se supere nimeni fiindcă au trecut foarte mulți ani de atunci, dar existau foarte multe pile și relații... Era foarte greu ca un atlet din Bacău să intre în lotul național.
- Ca peste tot.
- Erau favorizați cei din București și din orașele mari. Niciodată nu am intrat în lot. Tata mi-a explicat că au intrat sportivii care trebuia, ai căror antrenori să poată pleca prin Canada și prin Europa. Ce să plece ăsta din Bacău, să stea la țăranii lui... A fost tipul ăsta de atitudine nemeritată pentru un tânăr care avea performanțe și un parcurs fabulos.
- Deci accidentarea ți-a blocat cariera?
- Am făcut atletism de la 7 ani, sufeream că nu am pătrățele și plângeam în cadă, pe la 14 ani au început să vină medaliile, timp de 6 ani, după m-am accidentat foarte nasol la mușchi, la coapsă, ruptură... Eram un pic îngâmfat, un păcat al tinereții, și nu m-am încălzit bine.
- Adică, ce-ai făcut?
- Când am făcut extinderea în aer am căzut în nisip ca un sac de cartofi. Sănătate! Dacă nu se întâmpla accidentarea, deveneam din ce în ce mai bun, ajungeam într-un final și la lot, o altă pregătire, o altă tehnică și probabil ajungeam la Jocurile Olimpice. Ăsta era visul meu, chiar dacă era greu de atins. Visam ca un copil să-mi ceară și mie un autograf.
„Nu aveam nicio legătură cu varza”
- Pe la fotbal deloc?
- Am fost la un trial, dar nu aveam nicio legătură cu varza. Două picioare stângi! Nu mi-a plăcut pentru că era un mediu mult prea agresiv pentru mine. Era cu mult țipat, mult contact fizic. Avem și acum grupuri de WhatsApp ale actorilor și mergem la fotbal. Am mers până în momentul în care un actor a țipat la mine: "De ce nu ții la ăla?". Eu am venit să mă relaxez, sunt sătul de ceartă, voiam să mă bucur de sport. Mi s-a părut o presiune și am abandonat.
- Cu ce echipă ții?
- Am fost fericit spectator al meciului dintre Steaua București și Barcelona, din 1986. Aveam patru luni pe-atunci. Tata și mama m-au îmbrăcat în niște hăinuțe de bebeluș în roșu și albastru. M-au ținut pe canapea și ne-am uitat la meci cu fratele meu, mai mare cu cinci ani.
- Acum, nimic?
- Nu prea le am cu fotbalul, dar amintirea mă leagă de Steaua, mai puțin de FCSB. Ultimul meci la care am fost a fost România - Ungaria 3-0. Nu știu de ce nu merg, suntem puțini pasionați de fotbal în grupul meu de actori. Acum ne-am apropiat de șah, joc foarte mult, de doi ani.
- Și la actorie cum ai ajuns?
- Am dat la regie, film. După m-am mutat la actorie. Mă îndrăgostisem de o studentă. Și m-am mutat pentru ea la actorie! Iubirea s-a terminat, dar a început o altă iubire și am rămas cu actoria.
Am avut o perioadă, din păcate, în care am făcut multe greșeli. Aceasta cu păcănelele este cea mai mare greșeală a vieții mele. Un păcat care m-a ținut mulți ani. Aproape zece... Oamenii să fie conștienți că există riscurile astea, dar trebuie să existe și programe pentru ei
Alex Bogdan, actor