Articol de GSP - Publicat sambata, 21 martie 2020 09:00
Liviu Antal, atacantul în vârstă de 30 de ani, nu îndrăznește să se mai gândească atent la națională. E marele său regret, și-ar fi dorit să fie mai activ sub tricolor, însă nu înțelege de ce n-a primit șanse, deși a marcat pe bandă rulantă atât în România, cât și în Lituania.
Golgeter și om de bază la Zalgiris Vilnius, Liviu Antal se simte bine în Lituania, unde este de aproape 3 ani. Nu se vede stabilit în țara lui "Mindaugas", "Vitautas" și "Deividas", tot România e locul preferat. Am început dialogul cu fostul golgeter al României de la problemele actuale, rugându-l să facă un mesaj pentru campania GSP #vafibine. "Aici sunt puține cazuri. E liniște încă. Să vedem ce decizii se vor mai lua".
- Liviu, te așteptai să escaladeze atât de mult aceste probleme?
- Din păcate, omul este inconștient. Uită-te la noi în țară câtă lume minte că nu vine din țările grav afectate, doar ca să nu stea în carantină.
- Te sperie?
- Cât timp suntem conștienți că acest virus e o problemă gravă și luăm toate măsurile, cât timp suntem precauți, eu zic că putem trece cu bine. Să conștientizăm repede că situația nu e roz. Cu cât timp vom sta izolați mai mult, cu atât va fi mai ok nu doar pentru noi, ci și pentru ceilalți oameni. Virusul nu se mai răspândește. Că de fapt asta e marea problemă, că se răspândește imediat.
Liviu Antal: „Aici oamenii sunt calmi, nu se calcă în picioare”
- Te-ai gândit să-i aduci pe cei apropiați acolo, în Lituania?
- Nu, pentru că i-aș expune prin aeroport. Dacă vor sta acasă și vor lua în considerare tot ce este necesar să prevină, acest virus nu va pune probleme.
- Acolo cum se trăiește această problemă globală?
- Panica nu duce nicăieri. E o diferență între a fi conștient și a reacționa ca un om panicat. Momentan, deși aici sunt puține cazuri, Guvernul a luat decizia de a închide școli, grădinițe, evenimente. S-a oprit rapid și fotbalul. Inițial voiau fără spectatori, acum au oprit de tot.
- Oamenii cum sunt?
- Calmi, lumea începe să facă provizii, cumpărături. Dar nu ca în România, să se calce în picioare. Nu s-a ajuns până aici. Orașul e mai gol ca de obicei. Înseamnă că lumea e conștientă și ia în serios acest virus până nu va fi prea târziu. Drept urmare și numărul mic de cazuri.
- Crezi în posibilitatea de a se trage linie acum asupra competițiilor, așa cum se aude?
- Vedem ce se mai decide. Nu va fi sigur ca în România, pentru că la noi mai sunt de jucat 3 luni. Aici abia a început, și dacă reluăm peste două luni, e timp util pentru a termina totul. Lituania are timp. Vom vedea, important este să fim sănătoși, fotbalul trece pe plan secund.
- Pentru tine cum e în Lituania, cum te simți acolo?
- Sunt deja de doi ani, aproape trei. Mă bucur că m-am acomodat, îmi priește Lituania. Mă bucur că marchez constant. E important pentru mine și moralul meu, dar și pentru echipă. Sper să o țin tot așa. Asta contează pentru un atacant.
"Lumea iubește baschetul, în fotbal nu s-a investit"
- Cum e Lituania?
- E o țară verde. Multe păduri și lacuri. Își respectă natura foarte mult. Vilnius, capitala, e un oraș frumos. A început să îmi placă foarte mult. E și un oraș sigur, plus că ai tot ce ți-ai puteai dori de la un oraș. Competiția internă nu e la nivelul României. Nu e atât de avansată. Aici pe primul plan e baschetul. Au săli foarte mari, frumoase. Am fost la unele meciuri în Euroleague. Când vezi 15.000-20.000 de oameni la meci, îți dai seama că lumea iubește baschetul. Sunt alte condiții pentru acest sport. Din păcate, în fotbal nu s-a investit.
- Ai zis că ai fost la partide de baschet, cum a fost?
- Extraordinar! Chiar foarte fain. Ca în NBA, cu săli imense și suporteri fanatici. Echipa e foarte bună, un buget foarte mare. Mult peste fotbal.
- Vorbești frumos despre Lituania, te vezi stabilit acolo?
- Nuuuu. Nu mă voi stabili niciodată altundeva decât în România. Indiferent cât de frumos ar fi orașul sau țara.
- Te-ai gândit ce vei face după fotbal?
- Încă nu mă gândesc la asta. Mai am câțiva ani buni de jucat. Mă simt foarte bine, n-am avut niciodată probleme cu pregătirea fizică. Nu mă gândesc la retragere. Totuși, nu poți ști niciodată ce se va întâmpla. Poți avea o accidentare sau să intervină altele. Cât timp voi fi sănătos, voi avea capacitatea de efort pe care o am și dorința de a juca, nu mă opresc. Sper să nu fie curând. Iubesc fotbalul, nu o fac numai pentru bani. Bineînțeles că sunt importanți, pentru că nu mi-ar da nimeni bani degeaba, doar pentru că mă cheamă Antal și am câștigat două campionate și trei cupe. Ce voi face eu după, nu știu. Mă atrage să fiu antrenor, înaă mai e mult până la acel punct. Vom vedea.
"Habar n-am de ce n-am fost mai mult la națională. Poate interese..."
- Un subiect sensibil, echipa națională. O singură selecție, de ce atât de puțin?
- Tot timpul am fost întrebat despre asta. Normal că mi-aș fi dorit să particip mai mult. Să fiu convocat mai des. Cred că orice fotbalist vrea să joace acolo. Nu am o explicație că n-am fost chemat. Habar n-am. Poate interese, poate că n-am fost pe placul selecționerilor. Pot fi mai multe motive. Mi-aș fi dorit să fiu mai mult acolo, câteodată fotbalul este așa... Asta e, mergem înainte, vorba aia "Speranța moare ultima". Deși acum e foarte greu.
- Să vorbim și despre Zalgiris mai mult. Anul ăsta vine titlul?
- De 3 ani de zile câștigă titlul numai Suduva. De când am venit eu aici. În primul an am avut 13-14 puncte avans și am pierdut titlul la un punct. Al doilea sezon trebuia să fie din nou anul nostru, i-am bătut în 4 meciuri directe. Am făcut în penultima etapă egal cu o echipă deja retrogradată, 0-0, și am pierdut iar titlul. Anul trecut au fost mult mai buni ca noi. Au meritat. Acum, la ce transferuri am făcut, cred că putem lua titlul. A venit și David NGog, un fotbalist bun, trecut pe la Liverpool, sigur ne va ajuta. Plus alți jucători importanți, trebuie doar să se adapteze la condițiile de aici. Am încredere că vom reuși.
- Care-s cele mai frumoase amintiri din fotbal?
- Evident, titlul cu Oțelul și trofeul de golgeter de la Vaslui. Apropo de titlul de golgeter, fac și eu un apel poate vede cineva. N-am primit nici până în prezent acel trofeu. Și mi l-aș dori mult...
- Cum?
- Da, nu știu de ce. E o mare realizare a mea și mi-aș dori trofeul să-l pun alături de celelalte premii. Poate vede cineva de la LPF și mă ajută.
- Cum îți petreci timpul liber acum, în perioada asta?
- Trebuie să fiu precaut, să stau cât mai mult acasă. Din acest motiv se pun aceste restricții. Să nu răspândim virusul ăsta și mai mult. Noroc că există Netflix (râde). Mă mai uit la știri să văd ce se mai întâmplă. Cam ăsta e programul, nu-s multe opțiuni. Aștept să treacă nebunia asta!
"Am o relație foarte bună cu oamenii de la club, mă consideră un om important, se bazează pe mine. Pentru un fotbalist contează mult acest aspect"
"Trebuie să fim mai concentrați, mai atenți la momentele decisive din campionat. Să nu mai repetăm greșelile din sezoanele trecute. Multă muncă, atenți la micile detalii și așa vom cuceri titlul"
Liviu Antal, atacant Zalgiris
54de goluri în 87 de mecuri are Antal la Zalgiris în două sezoane și jumătate
580.000de locuitori are Vilnius, capitala Lituaniei și orașul în care joacă Antal