Articol de Alin Buzărin - Publicat luni, 14 octombrie 2024 15:08 / Actualizat luni, 14 octombrie 2024 15:50
În toate cele trei meciuri din Liga Națiunilor, mijlocașul lui Cagliari a adus al doilea gol al României prin execuții impecabile de la punctul cu var.
Atunci când nu ne consumăm neuronii ca să vedem că Dennis Man i-a dat „urechi” unui cipriot sau că Drăguș e individualist (mai avem și altele de comentat, firește, dar acum individualismul unor „tricolori” e o temă mai actuală și mai pedagogică decât oricare alta!), ar trebui să observăm că în toate disputele oficiale ale României din această toamnă al doilea gol al nostru a venit în urma unor penalty-uri bătute ca la carte de băiatul lui Petre Marin.
Mai puneți și golul egalizator cu Slovacia la Euro 2024, și iată un careu de penalty-uri gata întregit. Dacă mai adăugăm și golul din acțiune cu Ucraina (tot al doilea, parcă e un făcut!) ajungem la 5 reușite de dată recentă.
Lasă-ne un comentariu după ce citești acest articol.
Fii parte din comunitatea noastră ca să poți posta comentarii și să accesezi multe alte beneficii.
Intră în cont ca să poți comenta Continuă fără contGolurile care aduc liniștea
Nu s-ar putea spune că a executa lovituri de la 11 metri e o însușire ereditară a lui Răzvan, pe tatăl său, altfel un dedicat fundaș lateral (și dreapta, și stânga) al Sportului, Naționalului, Stelei și al echipei naționale, nu l-am prea văzut apropiindu-se de punctul cu var.
Dar Răzvan execută impecabil și, atunci când adversarii ne sunt inferiori valoric (altă teză des trâmbițată în aceste zile, că am jucat doar cu echipe slabe) a face 2-0 înseamnă să te cam liniștești.

La 1-0 mai ai emoții că ai putea fi egalat, cine știe, o fază fixă, o eroare în apărare, orice, pentru că există mereu un ceas rău al fotbalului. De două ori (în deplasările din Kosovo și din Cipru) Răzvan a făcut 2-0, acasă cu Lituania a înscris golul nostru al doilea la 1-1, când, să recunoaștem, vedeam tot mai greu contururile victoriei.
Sus, unde portarul n-ajunge...
Cum bate Răzvan? Tare și sus, pe unul dintre vincluri. Acum, la Larnaca, a dat în stânga portarului, alteori a tras în partea cealaltă. Lovire perfectă a mingii, cu piciorul drept, care se desface puțin înainte de a ajunge în contact cu ”obiectul”. În Cipru, cu un pas-doi înainte de a șuta, și-a schimbat puțin ritmul alergării.
Nu acel ”ceardaș” la care recurgea nu demult Florin Tănase, ci doar un pas scos din ritmul celorlalți. E o metodă cu mai mari șanse de reușită decât cea de a șuta jos. Portarilor, cărora li se impune prin regulament să păstreze cel puțin un picior pe linia porții, le e mai greu să ajugă acolo, la vinclu. Jos, la colț, se pot însă ”lungi” și scoate șutul.
O țintă doar un pic mai mare decât mingea
Dar ca să dai la vinclu, înseamnă că-ți asumi și o doză de risc. Dacă șutul nu e perfect, poate ocoli poarta sau se poate duce în bară. Ținta trebuie să fie un pătrat imaginar cu latura nu mai mare de 30-40 de centimetri, destul de strâmt, dat fiind că diametrul mingii e de 22 cm. Iar acest tir se reglează, fără îndoială, prin sute de repetări, atât la Cagliari, cât și la națională.
Apropo de Cagliari, Răzvan a marcat săptămâna trecută (din penalty, firește!) în minutul 88 al partidei de pe terenul lui Juventus, la 1-0 pentru ab-negri, smulgând prin execuția sa o remiză prețioasă pentru sarzi. Știți câte goluri primise „Bătrâna Doamnă”, până atunci, în minutul 88 al etapei nu numărul 7? Niciunul! Acesta a fost primul după 628 de minute!
Sunt și acestea niște lucruri de observat, pe lângă faptul că suntem nepermis de individualiști și că avem o grupă ușoară. În trecutele preliminarii ”tricolorilor” li se reproșa și că au noroc...