Despre Oscar Pistorius şi cultura violenţei în ţara lui: "Man. Superman. Gunman"

Şase pagini în ediţia online a Time Magazine dedicate unui subiect dur, dureros şi actual: moartea violentă a Reevei Steenkamp (29 de ani), iubita celui mai faimos sportiv paralimpic, Oscar Pistorius (26), unul şi acelaşi cu persoana care a apăsat pe trăgaci.

Pornind de la ceea ce scrisese pe twitter Reeva cu patru zile înainte de tragicul ei final - "M-am trezit dimineaţa asta într-o casă sigură şi fericită. Nu oricui i se întîmplă. Să vorbim împotriva violului" - articolul semnat de Alex Perry dezvoltă tema criminalităţii în Africa de Sud. Şi pe cea a violenţei asupra femeilor.

În comunitate închisă
Vila cu două etaje a lui Pistorius din Pretoria, unde s-a produs tragedia, face parte dintr-o comunitate vigilent păzită, cu forţe de securitate angajate special şi înconjurată de un gard electrificat de 2,5 metri.

Tocmai acolo însă dublul campion paralimpic de la Londra s-a simţit nesigur, atacat, vulnerabil şi a pus mîna pe pistol înainte de a realiza că Reeva nu mai era lîngă el în pat. Şi a tras, prin uşă, împuşcînd-o în cap, şold şi cot. Ucigînd-o, pînă la urmă.

Locul 10 în topul violenţei
Africa de Sud este, scrie Time, conform unui sondaj al Oficiului contra Crimei şi Drogurilor din cadrul ONU, realizat în 2011, ţara cu a zecea rată a criminalităţii din lume. "Violul este la ordinea zilei", continuă textul. Alte două sondaje făcute în Capetown arată că 27,6% dintre bărbaţi au recunoscut că sînt violatori, iar 46,3% dintre victime au sub 16 ani, 22,9% sub 11 şi 9,4% sub 6. Mare parte dintre ele au loc în familii.

În Top Ten-ul violenţei, cu excepţia Venezuelei, celelalte sînt state mici din Africa, America Centrală şi Caraibe. Africa de Sud, în schimb, înseamnă un teritoriu vast, cu o suprafaţă cît dublul Franţei. În anii de după abolirea apartheid-ului, arhiepiscopul Desmond Tutu vorbea despre "o naţiune curcubeu". Alex Perry completează că noua Africă de Sud, cea construită după 1995, e departe de a fi o armonioasă alăturare de culori.

Scandalurile implicînd miniştri şi alţi funcţionari guvernamentali apar săptămînal. Aproximativ 10% din produsul intern brut, adică 50 de milioane de dolari, se pierde din cauza crimelor. Ultimii doi şefi ai poliţiei naţionale au fost concediaţi pe motiv de corupţie. Chiar investigatorul principal din cazul Pistorius, Hilton Botha, a fost îndepărtat din anchetă după ce s-a aflat că e acuzat de tentativă de omor în şapte cauze.

Eroul unei ţări
În acest mediu nesigur, apăsător, Oscar Pistorius a apărut ca eroul pe care mulţi îl aşteptau. O întrupare a luptei pentru viaţă, un exemplu de voinţă, de disciplină, de curaj. "Îl adorăm", spune ziaristul negru Justice Malala în Guardian, citat de Time Magazine. "Pentru noi toţi, e imposibil să-l privim alergînd fără să plîngem şi să strigăm de bucurie".

În acelaşi timp, cea mai bună prietenă a Reevei povestea că aceasta i-a mărturisit că "uneori, Oscar era un pic prea alert". Că era posesiv pînă la limita hărţuirii. Că o dată şi-a convins un prieten să ia asupra sa vina de a fi tras cu arma într-un restaurant.

Pistorius nu neagă că a ucis-o pe Reeva. A făcut-o pentru că trăieşte într-o ţară ultraviolentă sau pentru că este el o natură agresivă? Materialul din Time explică doar contextul naţional. Restul va fi stabilit la proces.

Mama - inspiraţia lui
Pistorius s-a născut fără fibule la picioare, ambele fiind amputate de la genunchi în jos cînd el încă nu împlinise un an. Folosind proteze, a devenit, în timp, cel mai faimos alergător paralimpic. Sud-africanul o numeşte pe mama sa, Sheila, care a murit la 42 de ani, pe cînd el avea 15, drept inspiraţia sa. Tocmai pentru că nu l-a tratat diferit. Şi-a crescut singură copiii după divorţ. Le striga fraţilor lui, înainte să plece la şcoală: "Ia-ţi pantofii! Şi tu, Oscar, ia-ţi picioarele!". Pistorius are data naşterii şi a morţii ei tatuate pe braţul drept.

411.000 de oameni au fost angajaţi în 2011 în industria privată de securitate din Africa de Sud, dublul numărului ofiţerilor de poliţie